De ce este căscatul contagios? Ne ajută să ne răcorim creierul şi să intrăm într-o stare de alertă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Căscatul ne răcoreşte creierul şi ne face mai alerţi FOTO Shutterstock
Căscatul ne răcoreşte creierul şi ne face mai alerţi FOTO Shutterstock

Căscatul, acest fenomen atât de contagios, a fost îndelung analizat de cercetători. Deşi mulţi au ajuns la concluzia că această activitate creşte nivelul de oxigen din creier, noi studii au concluzionat că, de fapt, scopul căscatului este să răcorească creierul.

Cercetările anterioare în privinţa căscatului nu au reuşit să demonstreze o legătură clară între  căscat şi nivelul de oxigen, sunt de părere autorii noului studiu despre căscat. Echipa de cercetători consideră că schimbările în temperatura creierului sunt asociate cu ciclurile de somn, cu activarea corticală şi cu stresul. Astfel, ei au formulat o nouă teorie conform căreia căscatul poate fi afectat de variaţiile din temperatura înconjurătoare şi că inhalarea aerului rece prin căscat poate scădea temperatura creierului, obţinând astfel „o homeostază optimă“, notează „Medical News Today“.

Aşadar căscatul poate avea loc doar în cadrul unei „ferestre termale“, adică în cadrul unei perioade de timp care înregistrează o temperatură optimă pentru căscat.

Chiar dacă şi cercetări anterioare au demonstrat că frecvenţa căscatului scade atunci când temperatura înconjurătoare creşte şi se apropie de temperatura corpului, echipa spune că „nu s-a demonstrat o limită inferioară a temperaturii“.

Pentru a investiga în amănunt această chestiune, Jorg Massen şi Kim Dusch de la Universitatea din Viena, Austria, au măsurat frecvenţa căscatului pietonilor din Viena şi în lunile de vară, şi în cele de iarnă.  Apoi, cercetătorii austrieci au comparat rezultatele lor cu un studiu asemănător condus în statul american Arizona, care are o climă mai secetoasă.

Expunerea la o zonă termică optimă afectează căscatul contagios

Cercetătorii din Austria au rugat vienezii să se uite la o serie de imagini cu oameni care căscau şi apoi să spună dacă au fost „contaminaţi“. Rezultatele au dezvăluit că subiecţii din Viena căscau mai des în timpul verii decât iarna. Totuşi, în Arizona, oamenii căscau mai des iarna, nu vara.

Interesant a fost faptul că cercetătorii au descoperit că nici anotimpul şi nici zilele mai lungi nu au influenţat participanţii la studiu, ci expunerea la o temperatură optimă în jurul a 20 de grade Celsius afecta transmiterea căscatului.

O explicaţie ar fi că nu este folositor să caşti atunci când temperatura de afară este la fel de caldă ca organismul şi, de asemenea, căscatul ar fi dăunător atunci când temperaturile sunt foarte scăzute, este de părere Jorg Massen.

Austriacul, împreună cu echipa lui, spune că răcirea creierului se face pentru a îmbunătăţi „eficienţa mintală“. EI sugerează că răspândirea acestui comportament poate îmbunătăţi vigilenţa într-un grup. „Căscatul răcoreşte creierul şi astfel se obţine o homeostază optimă, care, bineînţeles, este de folos atunci când trebuie să fii vigilent, alert, într-o situaţie periculoasă“, explică specialistul.

În schimb, atunci când vezi pe cineva din grupul tău căscând (răcindu-şi astfel temperatura creierului şi devenind mai alert), poate fi, de fapt, o stare de adaptare care îţi solicită şi ţie vigilenţă. Membrul grupului care a căscat poate a văzut ceva ameninţător şi astfel trebuie să intri şi tu în starea propice de alertă, aşa că vei căsca şi tu, continuă explicaţia Jorg Massen.

„Este un mecanism absolut inconştient“, declară austriacul. Echipa vieneză spune că descoperirile lor se adaugă multor cercetări anterioare care sugerează că mecanismul căscatului are legătură cu reglarea temperaturii creierului, conchide „Medical News Today“.


Citeşte şi:

Căscatul în familie, cel mai contagios

Este mai probabil să căscăm prin contaminare dacă ne simţim apropiaţi de persoana pe care o vedem sau o auzim făcând acest lucru.

Căscatul este molipsitor, chiar şi pentru animale

Nu te simţi jignit când persoana cu care porţi o conversaţie cască, ar trebui să te simţi flatat. Cercetătorii italieni consideră că efectul contagios al căscatului se datoreză faptului că persoana cu care vorbeşti empatizează cu tine, cu sentimentele tale şi este direct interesată de ceea ce-i povesteşti.

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite