Minte sănătoasă

articolul anterior articolul urmator

Depresia postnatală nu e doar tristeţe: „Mă culcam şi îmi doream să nu mă mai trezesc”

0
4 Oct 2020 13:10:01
Autor: SmartLiving.ro

Depresia postnatală afectează 20% dintre femeile din ţările dezvoltate. Cifrele sunt bazate pe cazurile diagnosticate, dar, în realitate, este mult mai des întâlnită. Cu toate acestea, încă este un subiect tabu chiar şi printre mame, care, de teamă că vor fi judecate, aleg să vorbească despre suferinţa lor numai în grupurile închise de pe reţelele de socializare.

 

Puţine vorbesc deschis despre afecţiune, iar unele nu vorbesc deloc despre asta. Depresia postnatală nu numai că provoacă suferinţă mamelor, dar acestea pot ajunge să nu mai funcţioneze normal şi să nu mai răspundă nevoilor copiilor lor. Depresia postnatală se tratează, dar, mai întâi, trebuie să fie recunoscută.

„Am intrat în stări profunde de tristeţe, am început să nu mai am deloc grijă de mine, parcă nu eram eu, mă uitam în oglindă şi îmi era scârbă de mine, dar nu simţeam că pot să fac ceva, eram ca într-o negură, într-o mlaştină. Mă duceam seara la culcare şi îmi doream să nu mă mai trezesc. Aveam senzaţia că nu sunt suficient de bună, că am greşit în toate alegerile pe care le-am făcut. Singura soluţie pe care o vedeam era să nu mai fiu. Nu cred c-aş fi făcut-o propriu-zis, dar, cumva, în capul meu era că, dacă aş muri, ar fi singura soluţie să scap de durere”.

“Mă simţeam vinovată faţă de toţi, 24 de ore din 24. Faţă de mama, că stătea cu copiii în locul meu; faţă de soţ, că nu eram în stare să fac nimic pentru el, nici mâncare, nici suport moral, nici nimic; faţă de copii, că nu eram în stare să am grijă de ei cum credeam că ar trebui. Până şi faţă de pisică mă simţeam vinovată, pentru că nu mai aveam timp de ea ca înainte de naştere”.

Numele primei femei din cele de mai sus este Alexandra Bălănuţă. Cea de-a doua a preferat să-şi ascundă identitatea şi am numit-o Maria Pârcălabu. În afară de modificarea acestui nume, totul este real. Una are 25 de ani, cealaltă are 38. Una are o fiică de nici trei ani, cealaltă are doi copii gemeni, băiat şi fată, de un an şi jumătate. Amândouă au trecut prin depresie postnatală.

Semnele care anunţă depresia după naştere

Tristeţea profundă şi schimbările de dispoziţie, plânsul excesiv, dificultatea de a crea o legătură cu bebeluşul, izolarea faţă de familie şi prieteni, pierderea apetitului sau, dimpotrivă, mâncatul excesiv, insomnia sau somnul exagerat, epuizarea, interesul scăzut faţă de lucrurile care altădată îţi făceau plăcere, iritabilitate şi furie, teama că nu eşti o mamă bună, lipsa speranţei, sentimentele de inutilitate, ruşine şi frică, incapacitatea de a te concentra, de a lua decizii sau de a gândi clar, anxietatea, atacurile de panică, gânduri legate de a-ţi face rău ţie sau copilului, gândurile repetate legate de moarte sau sinucidere – oricare dintre aceste lucruri pot fi simptome ale unei depresii postnatale. Orice femeie care a născut de curând poate să treacă printr-o depresie postnatală. De cele mai multe ori, depresia apare după naştere, dar sunt şi destule situaţii când începe să se manifeste în timpul sarcinii, adică prenatal, sau la mai mult timp după naştere.

„La mine, lucrurile au început cu o anxietate din perioada când eram însărcinată. O anxietate legată de modificările corpului. Frica de vergeturi, teama că o să rămân grasă după naştere - hainele care sunt din ce în ce mai urâte şi mai largi - frica de naştere, spaima ca bebeluşul să nu aibă vreun handicap sau să fie bolnav. Nu cred că există femeie care să nu aibă un fond anxios cu privire la copil, care e marea miză a vieţii unei femei”, împărtăşeşte Viki Dumitrache, psihoterapeut şi psiholog clinician, o parte din experianţa ei de mamă. Viki Dumitrache are acum o fiică de 17 ani, dar tot îşi aminteşte o parte din sentimentele pe care ea însăşi le-a experimentat ca mamă.

Depresia postnatală nu e baby blues

Depresia postnatală este o afecţiune care se manifestă la femeile care au născut. Are impact asupra mai multor femei decât ne imaginăm. Cele mai multe femei (aproximativ 80%) trec prin tristeţea postnatală, numită şi baby blues, dar aceasta nu este acelaşi lucru cu depresia. Dacă baby blues apare la patru-cinci zile după naştere şi înseamnă câteva zile până la două-trei săptămâni de tristeţe moderată, schimbări de dispoziţie, plâns şi stres, depresia este mai mult decât atât.

Psihologul Viki Dumitrache spune că depresia este un termen extrem de generos, în sensul că poate să însemne mai multe lucruri, de la zguduirea ideii pe care o ai despre viaţă, până la înstrăinare: „Cele trei trepte clinice ale depresiei postnatale ar fi anxietatea, care ar fi prima, urmată de depresie şi de psihoză postnatală”.

Petru Ionescu, medic psihiatru, spune că depresia postnatală apare, de obicei, în primele trei până la şase luni de la naştere. Dar medicul psihiatru atrage atenţia că, foarte frecvent, există simptome depresive încă dinainte de naştere. Depresia postnatală poate să apară, la fel de bine, şi la un an după naşterea copilului. Simptomele, care pot fi mai blânde sau severe, durează, de obicei, mai mult de două-trei săptămâni. Pot să dureze şi luni întregi. Nu este exclus ca o femeie să fie în depresie postnatală şi să nu realizeze acest lucru decât târziu, după mai multe luni de suferinţă. 

Poate afecta orice femeie care naşte, dar sunt mai expuse cele ce au mai avut episoade depresive

Factorii favorizanţi pentru depresie postnatală sunt trei: modificările şi fluctuaţiile hormonale apărute pe perioada sarcinii şi în timpul naşterii, apariţia noului rol – cel de mamă – şi a noilor responsabilităţi, precum şi existenţa unui istoric psihiatric – simptome depresive anterioare sau o depresie postnatală la o sarcină anterioară.

Psihiatrul Petru Ionescu spune că depresia postnatală poate afecta orice femeie care naşte, dar că sunt mai expuse cele ce au mai avut episoade depresive majore, legate sau nu de sarcină.

Din păcate, depresia postnatală are parte de prea puţină atenţie în ceea ce priveşte diagnosticarea şi tratamentul, iar lucrurile nu stau aşa numai în România, ci peste tot în lume. La nivel global, aproximativ 10% dintre femeile gravide şi 13% dintre cele care au născut recent suferă de o afecţiune mentală, în special de depresie. Ratele sunt mai mari cu cât ţările sunt mai dezvoltate -  ajung la 15,6% în timpul sarcinii şi 19,8% după naştere, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Mamele care au această afecţiune nu pot funcţiona normal. În cazuri severe, se poate ajunge chiar la suicid. 

Cum simte o femeie depresia postnatală

Alexandra: „Singura soluţie pe care o vedeam era să nu mai fiu”     

Când o vezi prima dată pe Alexandra Bălănuţă, te uimesc ochii ei mari. Te mai poate uimi şi faptul că arată ca o adolescentă slăbuţă. Numai mamă n-ai zice că e, dacă te uiţi la cât e de tânără şi de fragilă. Are 25 de ani şi a studiat Artă Murală la Universitatea Naţională de Arte (UNArte) din Bucureşti. A născut cu puţin înainte să împlinească 23 de ani, adică a devenit mamă de la o vârstă pe care, în societatea de azi, o considerăm fragedă. E o mamă tânără, care a trecut printr-o depresie postnatală.

În cazul ei, depresia postnatală s-a instalat pe un teren fertil. Relaţia de cuplu nu funcţiona nici înainte, avea deja nişte dezechilibre hormonale şi, în trecut, mai avusese anxietate şi atacuri de panică. „Eu am şi dezechilibre hormonale majore care predispun la apariţia depresiei. De fapt, dezechilibrele hormonale majore au fost şi motivul pentru care am făcut un copil atât de devreme, pentru că eram în prag de infertilitate. Eram deja pe un teren foarte anxios, mereu am fost o persoană anxioasă şi predispusă către stări depresive, tristeţe, gânduri prăpăstioase”, povesteşte Alexandra.

Continuarea articolui, aici

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările