Alimentaţia bolnavilor de diabet

Dacă bolile cardiovasculare şi cancerul sunt principalele cauze ale mortalităţii umane, diabetul este cea mai răspândită boală a secolului XX.Diabetul face parte din categoria bolilor clasificate drept „obişnuite". În prezent, mai mult de 100 de milioane de oameni suferă din pricina acestei maladii, iar rata de creştere este îngrijorătoare.

Pentru a afla ce trebuie să conţină dieta persoanelor cu diabet, trebuie întâi să înţelegem ce dezchilibru produce această afecţiune în organism. Boala este caracterizată prin creşterea concentraţiei circulante de glucoză (> 126 mg/dl), asociată cu tulburări ale metabolismelor lipidic şi proteic. Însă glucoza reprezintă un „produs" de care viaţa noastră, practic, depinde - creierul, muşchii, inima şi întregul organism nu pot funcţiona fără glucoza, tot astfel cum nu putem trăi fără aer. Glucoza este transportată în corpul uman de către sânge, însă esenţial este că există anumite limite ale concentraţiei de zahăr în sânge. Scăderea nivelului optim este dezastruoasă, iar creşterea acestuia prezintă pericole majore pentru organism. În principiu, ceea ce ficatul oferă drept sursă de energie trebuie consumat în aceeaşi măsură. În mod natural, nivelul corect al glucozei este menţinut de către un hormon numit insulina, hormon sintetizat de către pancreas. Insulina face posibilă utilizarea glucozei de către organism.

Diabetul apare în situaţiile în care există o carenţă majoră de insulină produsă de pancreas sau atunci când apare o disfuncţionalitate în ceea ce priveşte utilizarea corectă a acesteia. Dacă bolnavul nu este tratat corespunzător, pot apărea probleme grave (glicozurie, cetoacidoză etc.), şi chiar comă diabetică. Cele mai întâlnite disfunctionalităti sunt diabetul de tip I (insulino-dependent) şi diabetul de tip II (non-insulino-dependent).

Diabetul de tip I, cunoscut şi sub denumirea de diabet juvenil, presupune un tratament care include injectarea de insulina. În cazul diabetului de tip II, cunoscut şi ca diabetul de tip adult (matur), insulina injectabilă este folosită numai uneori. Cei mai numeroşi bolnavi aparţin categoriei de diabet de tip II (90-95%). Pe lângă acestea, mai există şi alte forme de diabet: toleranţa alterată la glucoza, riscul crescut pentru diabet, diabetul secundar şi diabetul ges-taţional.

Progresele actuale în domeniu permit, în mod normal, ca nivelul zahărului în sânge să poată fi menţinut între limite acceptabile. Pentru aceasta însă, există un complex de măsuri care au în vedere nu numai tratamentul corespunzător acestei boli, ci şi alimentaţia, modul de viaţă, igiena etc.

Complicaţiile pe termen scurt pot apărea oricând şi prezintă un risc cu grad mare de periculozitate, uneori fiind chiar letale (hipoglicemie, cetoacidoză, comă noncetoacidozică), dar în general pot fi prevenite sau înlăturate de către medicul curant.

Neglijarea diabetului poate fi, totuşi, fatală. Pe termen lung, diabetul reprezintă a treia cauză majoră de deces. Pe de altă parte, există multe „efecte secundare" ale diabetului, la care bolnavul este expus dacă nu se tratează, multe funcţii vitale ale organismului putând fi influenţate şi atacate de către această boală.

Sistemul circulator poate fi puternic afectat, existând astfel riscul apariţiei unor accidente cerebrale sau a unor tulburări circulatorii la nivelul membrelor superioare şi inferioare, precum şi a bolii cardiace coronariene. Diabetul atacă totodată vasele de sânge, distrugând buna funcţionare a acestora, şi ca urmare pot apărea infarcturi, boli circulatorii grave ale membrelor inferioare, congestii cerebrale etc.

Sistemul nervos poate fi la fel de puternic atacat de această boală, putând provoca dureri acute, pierderi sau alterări ale simţurilor. În ceea ce priveşte rinichii, principala cauză a insuficienţei renale o reprezintă diabetul. Ochii: boala diabetică oculară (retinopatia diabetică) este principala responsabilă pentru pierderea vederii. Este limpede că diabetul distruge în timp vasele sangvine, precum şi sistemul nervos, aşa încât împotriva acestor pericole trebuie să se lupte cu toate mijloacele.

Lipsa de informare, cauza creşterii numărului de bolnavi

În Romania, există 600.000 de bolnavi de diabet inregistraţi, iar conform Societăţii Române de Diabet sunt în total 1.200.000. Creşterea numpărului de persoane care suferă de această afecţiune este alarmantă, şi asta deoarece nu există suficientă informare sau campanii naţionale de educare şi prevenire.

Faptul că în şcoli nu există programe de educare pentru copii şi adolescenşi despre importanţa unei alimentaţii sănătoase, duce la apariţia numeroaselor cazuril de obezitate în rândul tinerilor. De aici până la diabet, este doar un pas.

În concluzie, trebuie ţinut cont de faptul că, indiferent de vârstă, alimentaţia sănătoasă este prima armă în calea bolilor. Totuşi, în cazul celor care sunt descoperiţi cu această afecţiune, pentru a preveni bolile care pot deriva din diabet, aceştia trebuie să se adreseze unui medic specialist şi să primească un plan de alimentaţie individualizat.

Obiectivele principale ale unei altfel de diete sunt:

1. Repartitia uniformă a carbohidraţilor în alimentaţia zilnică, astfel încât să se evite vârfurile nivelului glicemiei

2. Menţinerea greutaţii bolnavului de diabet între limitele acceptate din punct de vedere medical

3. Controlul cantităţii şi al calităţii grăsimilor consumate

4. Consumul de vitamine, minerale, enzime, carbohidraţi (glucide), proteine şi grăsimi alese cu grijă pentru a oferi un aport optim şi a contribui la creşterea imunităţii organismului

Principii generale de care trebuie ţinut cont

Se vor servi 5 mese pe zi, la care se adaugă fructe, ceaiuri, sucuri de legume. Fructele vor fi consumate între mese, la interval de minim o ora.

În principiu, se vor consuma proteine de origine vegetală, care vor fi preluate din cartofi, mazăre, fasole, soia, nuci. Din categoria proteinelor animale, se vor consuma lactate, peşte, ouă (galbenuş în cantităţi reduse) şi mai puţin carne de pasare, pui, vită, şi, în mod excepţional, carne de porc.

Se vor evita acizii graşi saturaţi, ce se găsesc în produse precum untul, carnea, smântâna, untura, slănina, cârnaţii şi alte preparate obţinute industrial. În categoria grăsimilor vegetale permise se încadrează uleiul de măsline, de floarea soarelui, de soia, de rapiţă, de in, de nucă.

De asemenea, este încurajat consumul de alimente cu un conţinut bogat de Omega-3 şi anume: peştele oceanic (somon, hering, macrou, ton, etc). Nu se va administra grăsime de peşte (Omega-3) sub forma de capsule, deoarece s-a constatat că duce la creşterea glicemiei!

Se recomandă consumul fructelor şi legumelor de sezon, cu predilecţie în stare naturalĂ şi cât mai puţin preparate chimic. Ideal ar fi să se consume 1-2 de porţii de fructe pe zi, din urmatoarele: afine, coacăze, vişine, cireşe, grapefruit, lămâi, portocale, mandarine, alune, migdale, nuci, mere, pepeni verzi, pere, piersici, agrise.

În categoria cerealelor recomandate se regăsesc: mălaiul, făina de secară, făina intermediară de grâu, tărâţe, germeni de orz, de ovăz, de secară, de grâu şi orezul nedecorticat. În ceea ce priveşte pâinea, s-a constatat că supraponderalitatea provine din combinarea acesteia cu dulciuri. Se recomandă consumul de pâine intermediară, în defavoarea celei albe.

În ceea ce priveşte lactatele, bolnavii de diabet trebuie să consume doar lapte, zer, iaurt simplu, chefir şi lapte bătut cu o concentraţie în grăsimi mai mică de 1%.

Cafeaua şi ceaiul pot fi consumate, dar nu mai mult de două ceşti pe zi.

Ceea ce este cel mai important de reţinut este că bolnavul de diabet nu trebuie să renunţe niciodată la regim. Cu ajutorul medicilor specialişti pot fi create reţete si meniuri variate, gustoase, şi care să îi ajute să ţină sub control nivelul glicemiei şi să contribuie la creşterea imunităţii organismului.

O variantă de meniu

07.00 Suc de legume – 200 ml

07.30 Mic dejun   

- lapte degresat/ceai/iaurt dietetic – 200-250 gr.

- cereale încolţite – 30-35 gr.

- brânză dietetică – 50-60 gr.

- cafea – 100-120 ml

- pâine de casă – 30-35 gr.

10.00 Gustare de dimineaţă

- preparat din carne (la alegere)- 50-60 gr.

- legume diverse- 100-120 gr.

 - pâine de casă- 30-35 gr.

12.00 Fructe diverse- 150-175 gr

13.00 Prânz     

- supe de legume – 250-300 gr.

 - pilaf cu ciuperci şi iaurt – 250-300 gr.

- peşte (rasol) – 60-70 gr.

 - pâine de casă – 30-35 gr.

15.00 Fructe diverse – 150-175 gr.

17.00 Gustarea de după amiază      

- salată de conopidă cu carne de pui – 250-300 gr.

- pâine de casă – 30-35 gr.

19.30 Cina   

- supă de legume – 125-150 gr.

- frigărui de peşte sau chifteluţe cu mărar – 250-300 gr.

- pâine de casă – 30-35 gr.

21.30 Cartofi copţi – 150-175 gr.

Sursă bibliografică: “Alimentaţia bolnavilor de diabet”, D.D. Chiriac, editura Naţional, 2009