Iarba vieţii şi mărul discordiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Compania îşi vinde produsele (de nutriţie, slăbit sau de îngrijire personală) prin intermediul unei reţele de 2,7 milioane de distribuitori independenţi din peste 80 de state FOTO Reuters
Compania îşi vinde produsele (de nutriţie, slăbit sau de îngrijire personală) prin intermediul unei reţele de 2,7 milioane de distribuitori independenţi din peste 80 de state FOTO Reuters

Modelul de business al Herbalife, bazat pe multi-level marketing, a creat cadrul perfect pentru un război de uzură între veteranii de pe Wall Street – doi dintre ei numărându-se printre cei mai bogaţi oameni din lume.

Piramidele antice sunt structuri arhitecturale care rezistă milenii. O istorie mult mai scurtă le este destinată însă schemelor piramidale - cel puţin asta susţin investitorii şi asociaţiile de consumatori care, în ultimul an, au acuzat Herbalife, companie care comercializează suplimente nutritive printr-un sistem de vânzări directe, că îşi alimentează creşterea în mod artificial şi ilegal, profitând de naivitatea unor distribuitori independenţi. Herbalife se află, de peste un an, în vizorul mai multor autorităţi de reglementare americane şi europene.     

Compania îşi vinde produsele (de nutriţie, slăbit sau de îngrijire personală) prin intermediul unei reţele de 2,7 milioane de distribuitori independenţi din peste 80 de state, cu venituri de 4 miliarde de dolari în 2012 (din care 14 milioane de dolari, obţinute în România). Distribuitorii câştigă atât din vânzarea produselor în sine, cât şi din comisioanele pe care le obţin de la ”recruţii” aduşi în sistem. Or, exact detaliile acestui principiu au făcut obiectul reclamaţiilor adresate autorităţilor americane şi europene.

Contestatarii reclamă faptul că Herbalife este, mai degrabă,  o schemă piramidală ilegală ce recompensează distribuitorii pentru cooptarea de noi ”recruţi” decât o companie de vânzări directe, care îşi bazează afacerile pe o cerere reală a consumatorilor. Altfel spus, produsele grupului american, nu ar fi cumpărate pentru valoarea/ utilitatea lor intrinsecă, ceea ce poate duce la colaps.

În iunie, Linda Sanchez, membră a Camerei Reprezentanţilor din partea Partidului Democrat a trimis o sesizare către Consiliul Concurenţei american prin care cerea insitituţiei să investigheze compania Herbalife. Potrivit Financial Times, Sanchez este o reprezentantă importantă a comunităţii hispanice din SUA, din rândurile căreia Herbalife îşi recrutează o mare parte din distribuitorii independenţi. Persoanele cu venituri mici, precum afro-americanii şi hispanicii, sunt uşor de atras într-o schemă piramidală.

Cazul Herbalife a fost analizat, anul trecut, de un tribunal comercial din Belgia, operaţiunile acesteia fiind considerate drept o schemă piramidală ilegală. Curtea a dat şi o amendă companiei pentru că aceasta nu a putut demostra existenţa unei baze de clienţi, diferită de cea a distribuitorilor. Grupul american a contestat decizia prin recurs. În acelaşi timp, Herbalife a fost anchetată de autoritatea americană de supraveghere a bursei (SEC)  şi Consiliului Concurenţei din America.

Compania are însă şi susţinători în mediul investiţional. Un acţionar susţine în revista ”Forbes” că modelul de business al companiei este viabil şi că generează un randament al investiţiei superior concurenţilor care aplică strategia tradiţională de vânzări şi marketing. Acelaşi investitor crede că Herbalife poate fi o ţintă de achiziţii pentru un mare grup de asigurări, tentat de avantajele pe care i le poate aduce comunitatea de distribuitori şi clienţi creată în jurul companiei. La rândul lor, reprezentanţii companiei au respins acuzaţiile. „Herbalife este o companie solidă din punct de vedere financiar având un număr în creştere de clienţi fideli care folosesc  produsele noastre pentru nutriţie în contextul în care obezitatea şi nutriţia de slabă calitate au devenit probleme de sănătate publică la nivel mondial", a declarat Michael O. Johnson, preşedinte şi CEO Herbalife. 

În plus, Michael O. Johnson spune că a existat „foarte multă dezinformare” cu privire la Herbalife în ultimele luni. „Prin urmare, aceasta a devenit una dintre cele mai analizate companii pe Wall Street. Cu toate acestea, investitorii au continuat să cumpere acţiuni, deoarece cercetările au demonstrat faptul că Herbalife este o companie solidă şi de încredere."

Printre contestatarii companiei se află şi reputatul investitor Bill (William) Ackman, CEO-ul fondului de investiţii cu risc ridicat (hedge fund) Pershing Square, cu o capitalizare de 13 miliarde de dolari. Acesta nu doar a reclamat compania pentru practici neortodoxe, ci a şi pariat un miliard de dolari pe dispariţia ei. În decembrie 2012, Ackman a făcut o investiţie speculativă pe termen scurt (short selling) cu 20 de milioane de acţiuni Herbalife, pariind pe prăbuşirea preţului acestora. În aceeaşi lună, titlurile companiei americane de vânzări directe au scăzut la 27 de dolari faţă de maximul de 72 de dolari din aprilie 2012.

Planurile lui Ackman au fost dejucate însă pentru că acţiunile companiei s-au apreciat cu 86% anul acesta. Ce s-a întâmplat? Principalul său rival de pe Wall Street, Carl Icahn a făcut o investiţie pe termen lung în Herbalife, cumpărând cu 1,1 miliarde de dolari 16,5% din titlurile companiei. Totodată, el a şi numit doi noi membri în Consiliul de Administraţie, pentru a dobândi mai multă autoritate. Lui Icahn i s-a alăturat şi George Soros care, la sfârşitul lui iulie, a achiziţionat un pachet semnificativ de acţiuni, ceea ce a dus la o creştere a valorii acestora până la 65 de dolari pe titlu, un nivel destul de apropiat de maximul de 72 de dolari din aprilie anul trecut. În acelaşi timp, compania de investiţii a lui Ackman a pierdut cel puţin 300 de milioane de dolari în urma acestei manevre.   

De curând, în războiul acţiunilor Herbalife a intrat un alt investitor cu state vechi pe Wall Street, este vorba de William Stiritz care a cumpărat, în nume propriu, 5% din companie în schimbul a 322 de milioane de dolari. Investind de partea lui Icahn şi Soros, i-a făcut viaţa şi mai grea lui Ackman. Culmea, numele lui Stiriz este strâns legat de doi producători de bunuri de larg consum (Energizer Holdings şi Church&Dwight) pe care Ackman i-a dat drept exemplu de business-uri cu creşteri sănătoase, în opoziţie cu modelul Herbalife: investitorul a fondat Energizer Holdings şi a cumpărat 5% din Church&Dwight. 

Dincolo de bătălia pe acţiunile grupului de vânzări directe american, care a avut şi momente picante (Ackman şi Icahn s-au luat la harţă pe posturile de televiziune americane privind destinul Herbalife) se află un conflict mai vechi. Şi, cel mai important, foarte mult orgoliu. În 2003, cei doi au avut un diferend privind o tranzacţie care s-a rezolvat printr-un proces de şapte ani.

Paradoxal, stratregia agresivă de investiţii pe care o aplică acum Ackman, este inventată chiar de Carl Icahn. În trecut, Icahn a tulburat activitatea unor mari companii precum American Can sau Motorola. Tot paradoxal e şi faptul că George Soros face o investiţie pe termen lung încurcând planurile unui speculator de tip short selling, în condiţiile în care el însuşi a intrat în istorie prin atacul asupra lirei sterline din 1992, când a folosit aceeaşi metodă. Soros este supranumit ”omul care a spart Banca Angliei”.    

Bill Ackman (47 de ani şi o avere de 1,2 miliarde de dolari) a intrat într-un război cu doi dintre cei mai experimentaţi şi prosperi investitori de pe Wall Street. Potrivit ”Forbes”, Carl Icahn (77 de ani) conduce lista celor mai bogaţi investitori de pe Wall Street, cu o avere de 20 de miliarde de dolari, urmat de George Soros (82 de ani), cu o avere estimată la 19,2 miliarde de dolari. Un război a cărui primă parte se poate numi ”Kill Bill”.  

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite