Politici şi Bani

articolul anterior articolul urmator

O criză care stă să izbucnească: rezistenţa la antibiotice

4
22 May 2020 20:12:14
Nicolae Ştefănuţă
Foto: Michael Longmire via Unsplash
Foto: Michael Longmire via Unsplash

Problema cu crizele nu este atât că nu pot fi prevenite, cât mai degrabă că preferăm de cele mai multe ori să ignorăm avertismentele experţilor. Acesta a fost şi cazul pandemiei de coronavirus. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a semnalat cu ani în urmă iminenţa izbucnirii unei pandemii. Guvernele din întreaga lume au ignorat aceste avertismente, iar criza a fost accentuată de lipsa de pregătire a sistemului medical.

Următoarea provocare poate fi rezistenţa antimicrobiană – de care ştim deja de ani buni. Dacă nu acţionăm acum să combatem acest risc, putem să ne aşteptăm la mai multe crize de tip corona în viitorul apropiat. 

Ştiţi zicala: Omul înţelept îşi face sanie vara. Rezistenţa antimicrobiană este o ameninţare transfrontalieră, având posibilitatea de a inversa decenii de progrese medicale, până la nivelul erei pre-antibiotice, când o banală rană putea să se suprainfecteze şi să devină rapid fatală.

Astăzi, bacteriile rezistente la antibiotice sunt responsabile de pierderea prematură a vieţii a peste 33.000 de cetăţeni europeni. Iar dacă nu vom lua măsuri drastice la nivel european şi internaţional, numărul de vieţi care se vor pierde eva creşte în continuare. Se preconizează ca până în 2050 numărul de decese cauzate de bacterii rezistente în întreaga lume să depăşească 10 milioane anual, depăşind decesele cauzate de cancer. 

Se descoperă din ce în ce mai puţine noi antibiotice, în timp ce numărul de bacterii rezistente creşte constant

Antibioticele au pavat drumul spre tratamente medicale moderne precum chirurgia cardiovasculară sau transplantele, proceduri care erau de neconceput în urmă cu un secol şi care acum sunt posibile tocmai datorită încrederii noastre în antibiotice. Chiar şi aşa,  supremaţia noastră antimicrobiană se estompează treptat; se descoperă din ce în ce mai puţine noi antibiotice, în timp ce numărul de bacterii rezistente, supranumite şi „superbacterii”, creşte constant. Cauza acestui fenomen este utilizarea pe scară largă a produselor farmaceutice destinate atât uzului uman, cât şi celui animal, combinată cu dependenţa noastră de pentru chimicale din diferite sectoare economice, precum pesticidele.

Suntem prinşi într-o cursă a înarmării contra acestor „superbacterii” şi, din păcate pentru noi, treptat dar sigur, pierdem. Din acest motiv, împreună cu colegii din Parlamentul European am lansat un grup menit să combată pericolul transfrontalier pe care îl reprezintă rezistenţa antimicrobiană: MEPs fight AMR

Ca politicieni, suntem obligaţi să ascultăm de comunitatea ştiinţifică. Prioritatea grupului nostru este să avem o strânsă legătură cu toate părţile implicate în această luptă, punând datele ştiinţifice pe primul loc.  

Planul de acţiune European „O singură sănătate” îşi propune să lupte cu cauzele multiple care duc la creşterea rezistenţei antimicrobiene. Acestea sunt uzul excesiv de antibiotice în medicina umană şi animală (70% din totalul de antibiotice), lipsa unui stimul financiar pentru dezvoltarea unor noi generaţii de antibiotice, precum şi reducerea decalajului de cunoştinţe cu privire la impactul pe care mediul îl are asupra răspândirii rezistenţei antimicrobiene.

Deşi această iniţiativă a Comisiei Europene, Planul „O singura sănătate”, oferă statelor membre o cale de urmat pentru a preveni rezistenţa antimicrobiană, trebuie să facem mult mai mult dacă dorim să inversăm curentul actual. 

Avem nevoie de un răspuns comun european la rezistenţa antimicrobiană

Pentru asta, am propus înfiinţarea unui fond european dedicat combaterii rezistenţei antimicrobiene, bazat pe rezultate, care urmăreşte să dezvolte politici de sănătate publică naţionale şi europene trasabile. Această idee pleacă de la nevoia de a avea un răspuns comun la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. 

Să presupunem că un stat membru are o abordare proactivă pentru a lupta cu rezistenţă antimicrobiană, în timp ce un alt stat rămâne în urmă. Pentru că vorbim de un pericol transfrontalier, trebuie doar să ne uităm la actuala pandemie coronavirus pentru a vedea impactul negativ pe care îl are o boală uşor transmisibilă asupra Uniunii.  

Avem nevoie de un răspuns comun european la rezistenţa antimicrobiană, iar pentru asta avem nevoie de un fond dedicat.

Totuşi, soluţia la această problemă nu este să aruncăm cu bani, ci să ne asigură că fiecare euro este cheltuit cu cap. Orice fond menit să combată rezistenţa antimicrobiană trebuie să fie  bazat pe rezultate. Trebuie să avem transparenţă şi responsabilitate, să putem măsura progresul şi să ne asigurăm că acţiunile politice sunt în totalitate bazate pe dovezi ştiinţifice. 

Avem nevoie de aceste fonduri pentru a încuraja cercetarea românească să dezvolte noi tipuri de antibiotice şi produse farmaceutice prietene cu mediul înconjurător, în primul rând.

 În al doilea rând, este necesar să asigurăm de la nivel european susţinere pentru statele membre în dezvoltarea şi implementarea unor Planuri Naţionale de Acţiune care urmăresc combaterea rezistenţei antimicrobiene. Aceste planuri trebuie să includă, printre altele, obiective pentru reducerea utilizării antibioticelor sau a altor produse farmaceutice; în plus, ar trebui să conţină şi măsuri pentru a sprijinii fermierii să îmbunătăţească condiţiile de trai pentru animale, limitând astfel necesitatea administrării preventive de antibiotice în ferme. 

Putem să ne păstrăm nivelul actual de viaţă, precum şi supremaţia antimicrobiană, dacă decidem să acţionăm în timp util. 

Doar printr-o politică comună la nivel european pentru combaterea rezistenţei antimicrobiene şi asigurându-se că avem fondurile adecvate putem să sperăm că zilele în care o simplă tăietură de hârtie putea fi letală vor rămâne în continuare o simplă curiozitate istorică. 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

4 Comentarii

Dark Angel
22.05.2020, 23:18:22

Frumos proiect si foarte bine ar fi sa se poata realiza. Din pacate, nu cred ca uniunea europeana va alege sa mareasca numarul fermelor, care asigura carnea si legumele, pentru consumul populatiei, sa astepte ca animalele sa creasca in ritmul lor natural si cu mai multa verdeata decat prafurile furajere, in locul banilor castigati mult mai rapid la momentul actual. Ar fi o realizare prea mare pentru UE si mai putin banoasa. In mod normal, ar trebui sa astepte 6-8 luni, cred, pentru ca o gaina sa fie gata de vanzare in loc de 1 luna si jumatate. Praful furajer este mult mai ieftin si mai rapid de obtinut decat grau, porumb si verdeata necesara pasarilor si animalelor...si are rezultate mult mai rapide atat ca timp si greutate, cat si financiar. Plus ca populatia a crescut si cererea de carne este mare. Va doresc succe in realizarea proiectului, ca ar ajuta foarte mult, chiar daca mergi la doctor cu o raceala si iti prescrie antibiotic in loc de antiviral.

+2 (2 voturi)
Iulian Arion
23.05.2020, 08:26:36

Cercetarile medicale sunt necesare, utile. UE sa se orienteze mai mult catre sustinerea produselor ecologice, organice, bio cum se mai numesc. Marea latifundie practica monocultura cerealelor, influentand negativ si clima locala. O suprafata de aratura sau de cereale la recoltare degaja caldura care nu formeaza centrii de condensare pentru norii din atmosfera, acestia trecand mai departe. O suprafata cu padure sau livada degaja aerosoli care formeaza centrii de condensare si provoaca precipitatii locale. Latifundiarii pe ogoarele statului trebuie obligati, sub sanctiunea opririi subventiilor, sa impadureasca anual 1% din suprafata cu specii arboricole locale sau livezi. Haideti ca se poate!

+1 (1 vot)
Iulian Arion
23.05.2020, 08:32:17

Pentru ca productia ecologica se obtine in special pe suprafete mici si culturi intercalate, problema reala este desfacerea. Mai precis, lipseste piata si bursa produselor ecologice. Cum vad eu solutia: Pentru legume, fructe si flori, daca as avea fondurile necesare, as crea bursa in fiecare resedinta de judet. In asa zisele parcuri industriale, as aduce producatorii agricoli si distribuitorii in aceasta piata pentru stabilirea pretului corect, pe baza cererii si a ofertei. Cei care conduc hipermaket - urile spun ca producatorii romani nu respecta standardele de calitate si nu llivreaza ritmic. Concluzia lor? Sa creeze cooperative ca in vest. Producatorii romani nu vor ca o persoana sau o organizatie sa incaseze banii pe productia lor. In aproape toate cazurile au ramas fara bani. Iata vad rezolvata problema. Cumparatorii prezinta standardele pentru fiecare produs. De exemplu pentru tomate: 1. Toate tomatele au aceeasi forma si greutate cu o variatie de 20%. 2. Marfa este livrata in cutii de dimensiunile axbxc (lugime x latime x inaltime) 3. Fiecare vanzator are autocolante cu un cod de bare care sa contina contul bancar si pretul, lipite pe ambalaj. 4. Marfa se deruleaza pe banda rulanta sub privirile comerciantilor. 5. In momentul in care cumpara, comerciantul apasa un buton. Lada este luata de pe banda si directionata pe alta banda, catre camionul cumparatorului. 6. Banda cu marfa se misca in cerc. Dupa ce a trecut si nu s-a vandut, pretul scade cu 5%. Vanzatorul accepta sau isi retrage marfa de pe banda! 7. In momentul in care a decis cumpararea, banii cumparatorului au trecut on line in contul vanzatorului,. Acesta a fost pretul spot. Se poate organiza si vanzarea dupa acest mod cu plata la 10 zile, 30 de zile, 90 de zile. Cifrele prezentate sunt orientative. Avantaje: a. Bursa este inima capitalului.Fara bursa nu exista capitalism. Pretul corect se stabileste doar la bursa, pentru ca acolo este numarul maxim de cumparatori si ofertanti. b. Fermierul vanzator are certitudinea primirii contravalorii produselor sale. c. comerciantii au intr-un singur loc toata marfa la dispozitie. d. se respecta si in Romania directiva europeana a trasabilitatii productiei de la producator - care arata parcela cultivata cu acea cultura declarata la APIA - la consumator..

+1 (1 vot)
Iulian Arion
23.05.2020, 08:37:14

Imbunatatirea sistemului imunitar este posibila si pentru oraseni: - anuntarea interzicerii circulatiei urbane a autovehiculelor non euro incepand cu 1 iunie-2022, euro 2, incepand cu 2023, euro 3 incepand cu 1-iunie-2024, euro 4 incepand cu 2025. - construirea drumurilor care ocolesc orasele, - In zilele de repaos saptamanal, interzicerea totala a circulatiei auto in zona centrala, cel putin 10% din suprafata urbana.

-1 (1 vot)