Proiect de Ordonanţă de ANTI-urgenţă a Guvernului României

Pe site-ul Ministerului Sănătăţii (MS) se găseşte în dezbatere publică un act normativ care are menirea de a încetini sau chiar anula pentru o perioadă ceea ce era şi reprezintă cu adevărat o urgenţă – organizarea de licitaţii naţionale pentru medicamente, combustibili, parafarmaceutice şi aparatură medicală.

Furnizorii de tot felul ai sistemului medical au intrat în fibrilaţie având perspectiva unor scăderi a profiturilor realizate pe seama bugetului sănătăţii şi chiar eliminarea de pe piaţă, căci pierderea licitaţiei nu mai lasă alternative de desfacere a produselor care se vor fi dovedit a fi scumpe.

Lobby-ul sau poate, cine ştie, rugăciunile pe la moaştele diferiţilor sfinţi au făcut ca Ministerul Sănătăţii să le împlinească visul, găsind o metodă prin care să amâne aceste licitaţii cu cel puţin 6 luni, când poate fotoliul de ministru şi chiar cel de premier vor fi ocupate de alţi titulari, cu alte vederi, mai puţin ameninţătoare asupra diverşilor clienţi, abonaţi la banii bolnavilor.

Cadrul legislativ pentru organizarea de licitaţii a fost creat de Guvernul Ponta I în anul 2012, care promova, la iniţiativa ministrului Sănătăţii de atunci Raed Arafat, o Ordonanţă (cu adevărat) de urgenţă prin care urmau să se facă achiziţii centralizate pentru o multitudine de repere, de la benzină până la medicamente şi aparatură sau dispozitive medicale. Beneficiile anunţate şi previzibile erau de ordinul a sute sau chiar miliarde de milioane de euro, având în vedere faptul că licitaţiile se efectuează pentru 4 ani. În pofida urgenţei de a economisi bani pentru un sistem aflat într-un vădit deficit financiar, actualul ministru al Sănătăţii înţelege să bulverseze tot ceea ce s-a creat legislativ până în prezent.

Pentru înfiinţarea acesteia este necesară o perioadă îndelungată, de 3-6 luni, organizarea de concursuri pentru acoperirea de posturi, emiterea ne noi ordine ale viitorului conducător de instituţie, organizarea de la zero de noi licitaţii şi aşa mai departe. Dacă luăm în calcul şi cele 30 de zile de dezbatere publică, apropierea Sfintelor Sărbători, când nimeni nu se mai înghesuie cu avizele, termenul de intrare în vigoare şi mai ales timpul necesar organizării instituţiei şi multe altele, este clar că licitaţii finalizate nu vom avea mai devreme de jumătatea anului viitor sau chiar de loc. Între timp, alte zeci de milioane de euro se vor fi cheltuit „neeconomicos”!

În opinia mea, urgenţa reală la care trebuie să răspundă aceasta ordonanţă este aceea de a crea o acoperire legală pentru neorganizarea licitaţiilor. Soluţia pe care a găsit-o actualul ministru pentru a da satisfacţie celor ameninţaţi de licitaţii este crearea încă a unei Agenţii, care să preia o mare parte din funcţiile, dar şi raspunderea ministerului.

Guvernul Ponta are ocazia nesperată de a produce, în sfârşit şi ceva original, inventând Ordonanţa ANTI-URGENŢĂ! Este exact genul de ordonanţă pentru promovarea căreia, de regulă, se pun la bătaie sute de mii sau chiar de milioane de euro şpagă.