Câteva dintre cele mai frumoase reuşite româneşti în tehnologie în 2015

0
Publicat:
Ultima actualizare:
De 1 decembrie, armata e la paradă în faţa Palatului Parlamentului. FOTO Răzvan Băltăreţu/Adevărul
De 1 decembrie, armata e la paradă în faţa Palatului Parlamentului. FOTO Răzvan Băltăreţu/Adevărul

Este Ziua naţională a României, încă puţin până la primul secol de existenţă a acestei ţări, şi un moment numai bun să reamintesc unele dintre cele mai bune proiecte româneşti ale anului.

Tehnologia este cel mai bun domeniu al momentului. Dă totul peste cap, de la alimentaţie (Soylent) la transport (Uber). Anul acesta, mai mulţi români au încercat să dea peste cap o mică nişă din această tehnologie mare. Unele reuşite sunt mai mari decât altele, cu siguranţă sunt mai multe decât cele pe care le voi enumera aici, dar pe acestea le-am remarcat drept cele mai notabile. 

Într-o lună începe 2016, România nu va înceta să spere că de undeva, din vreo universitate sau companie, va ieşi acel român care să schimbe totul. Şi nu că n-ar avea şanse, dar revoluţiile în acest domeniu, oricât de frecvente ar părea, nu se întâmplă peste noapte. Voi începe această listă cu startup-ul care are poate cel mai mare potenţial pentru a deveni ceva mult mai mare. Este vorba de Vector cu ceasul său inteligent.

Compania a fost fondată de români, este condusă împreună cu străini şi are sediul la Londra. Din această toamnă a început promovarea Vector Watch, un ceas inteligent cu autonomie de o lună. Am publicat deja un review pentru acest produs şi am spus că este unul care ar putea avea un succes mare. 

Dacă te întrebi ce este Vector Watch şi de ce ar avea mai mult succes decât altele, ei bine, acest ceas inteligent pune mai mult accent pe autonomie, design şi rezistenţă. Este ca un ceas clasic, dar conectat la telefon. Recent, compania a reuşit să strângă cinci milioane de dolari fonduri de finanţare a proiectelor viitoare. Deocamdată, vor să se concentreze pe dezvoltare software, deoarece primul produs este deja pe piaţă, urmează, firesc, perioada de îmbunătăţire a arhitecturii software. 

vector watch vectorpx foto razvan baltaretu/adevarul

Sunt la capitolul creaţii şi trebuie să-i numesc pe doi români care au ajuns în presă cu... bicicleta. Ei au creat una pliabilă foarte uşoară. Hummingbird, adică „pasărea colibri” după cum se numeşte această bicicletă, este realizată din fibră de carbon şi cântăreşte doar 6,5 kg, adică aproximativ cât două pisici, după cum a descris-o Ligia Stan, cocreator alături de Petre Crăciun.

Produsul este ideal pentru cei care vor să combine mersul pe bicicletă cu mersul pe jos sau cu mijloacele de transport în comun. Asta pentru că bicicleta se pliază foarte uşor şi poate fi cărată într-o mână. Modelele anterioare de biciclete pliabile erau cu 3-4 kilograme mai grele decât Hummingbird.

image

Deşi nu este bicicletă, din Arad a venit Scooterson, un vehicul care te pune să faci mişcare mai ceva decât o bicicletă pentru a te deplasa. Acest mijloc de deplasare nu are acceleraţie, funcţionează învăţând din mişcările corpului celui care îl conduce şi este conectat la smartphone. Mai mult, consumă sub un leu per 100 de kilometri, iar în această toamnă a fost prezentat şi la How to Web. Din 2016, ar trebui să ajungă pe piaţă. Cântăreşte aproximativ 35 de kilograme şi preţul final ar putea fi de circa 3.500 de euro. O poveste pe larg găseşti la Start-up.

Din Cluj-Napoca a venit anul acesta Pony Car Sharing. Este un concept implementat de doi investitori din echipa de publicitate a agenţiei Marks şi presupune împărtăşirea de maşini, astfel încât să ai mobilitate de transport după ce te înregistrezi pe platforma dedicată proiectului. E un fel de Uber, dar fără şofer, deoarece toate călătoriile sunt doar dus, nu e cazul să te întorci cu aceeaşi maşină la punctul de unde ai început închirierea, iar costurile sunt debitate direct din contul bancar sau de pe cardul de credit, fără depozite şi garanţii suplimentare.

Flota Pony Car Sharing numără 30 de maşini: 25 de maşini Volkswagen UP şi cinci Smart, toate echipate cu un sistem de management de monitorizare şi control al flotei. Astfel, poziţia şi orice avarie apărută pe parcurs sunt cunoscute în orice moment de către cei ce administrează serviciul. Acesta a devenit operaţional la sfârşitul lunii octombrie, în sistem înregistrându-se peste 500 de utilizatori, un minut de utilizare costând un leu, singura cheltuială a şoferilor.

Nu ştiu cât de gamer eşti, dar MavenHut este al succes de care trebuie să ştii. „Compania noastră a fost fondată în 2012, în Irlanda, iar în decembrie 2012 am deschis birourile din Bucureşti. Solitaire Arena avea 35 de milioane de instalări şi 2,5 milioane de utilizatori activi când am vândut marca“, a spus Bobby Voicu, cofondator al companiei, la How to Web, unde a vorbit despre vinderea licenţei pentru jocul Solitaire Arena către RockYou.

La aceeaşi conferinţă, Voicu a vorbit şi despre motivele pentru care Mavenhut putea să vândă Solitaire Arena: bani („banii sunt întotdeauna buni“), creşterea numărului de utilizatori a devenit dificilă („oamenii ştiau deja jocul“), compania putea să se concentreze pe noi jocuri, iar inovaţia nu mai era la acelaşi nivel din cauza dezvoltării unui singur titlu.

Ce veci în videoclipul de mai sus este un român, Alexandru Duru, cu invenţia sa, un hoverboard care zboară peste un râu din Canada. A stabilit în mai un record mondial cu această creaţie. Ca să nu rişte un accident, el a zburat deasupra unui lac din Canada, iar recordul a fost înregistrat de World Guiness Records: la înălţime de cinci metri şi a parcurs o distanţă de peste 275 de metri.

La acea vreme, inventatorul susţinea că placa sa poate fi folosită pentru deplasare deasupra oricărui tip de suprafaţă. Acum, lucrează la un nou model care îl poate ajuta să-şi doboare propriul record. După ce a stabilit acest record mondial, Cătălin Duru a declarat că a vrut să arate că un zbor stabil pe un hoverboard poate fi obţinut de un om în picioare şi controlat doar prin înclinarea picioarelor sale.

Deşi acum nu e vorba de o echipă, ci de un om, are legătură cu România şi n-aş vrea să treacă uitată reuşita lui. Este vorba de Adrian Cârlan, care împreună cu o echipă de ingineri din Cipru, a realizat o dronă pe care NASA ar putea-o folosi pe Staţia Spaţială Internaţională. Proiectul ArachnoBeeA presupune folosirea unei drone utilitare pentru o staţie spaţială, cu rolul de a transporta mărfuri, utilaje şi echipamente.

Adrian Cârlan a explicat că Arachnobeea are un design modular, care poate fi adaptat oricăror condiţii de lucru. Astfel, în ambient presurizat se poate deplasa folosind cele patru rotoare (albina), iar în spaţiile depresurizate cu ajutorul celor patru membre (păianjen).

<a href="https://www.facebook.com/adevarultech" target="_blank" rel="nofollow">Hai pe Facebook ca să ştii ce-i nou şi când nu eşti pe site!</a>

Tehnologie



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite