Şeful MasterCard România: Suntem avansaţi tehnologic şi atraşi de inovaţie, dar nu plătim electronic

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cosmin Vladimirescu, country manager MasterCard FOTO Adevărul/Răzvan Băltăreţu
Cosmin Vladimirescu, country manager MasterCard FOTO Adevărul/Răzvan Băltăreţu

Doar 6% din plăţile pe care le facem sunt electronice, fiind obişnuiţi să achităm cash. Bancherii speră însă să ne convertească promiţându-ne reduceri, rapiditatea tranzacţiilor şi securizarea banilor.

„Punguţa cu doi bani“ va ajunge, în era digitală, să se numească „Punguţa c-un card bancar“, iar ultimul pas în acest domeniu îl reprezintă plăţile „fără atingere“, doar prin scanarea cardului. „Adevărul“ a discutat cu şeful MasterCard România despre ce înseamnă noua funcţie şi de ce numerarul ar trebui să rămână în istorie

Pentru mulţi români a fost un şoc trecerea salariului pe card, în locul primirii acestuia de la casierie. Pe card, fluturaşul de salariul capătă forma unei interogări de cont sau a unei chitanţe returnate de către bancomat, ba mai nou se renunţă şi la chitanţe, deoarece mor copaci pentru crearea lor. Dar lumea şi-a primit cardurile, ba chiar şi pensiile au fost trecute în acest sistem, şi noul nivel e cel al plăţilor „fără atingere“, printr-o simplă scanare a cardului, fără cod PIN, fără aşteptarea restului la cumpărături. Cosmin Vladimirescu, country manager România şi Republica Moldova pentru MasterCard Europe, a explicat ce înseamnă acest sistem, ce se întâmplă în cazul unui card pierdut şi care este cea mai mare problemă a acestui sistem.

„Primele plăţi au fost în SUA, în 2002. În 2006, am avut prima lansare de produs în Europa, prin Garanti Bank din Turcia. N-a durat mult până a apărut la noi, adică în 2008, când am lansat la interval de două săptămâni prin două bănci diferite“, vorbeşte Vladimirescu despre debutul noului sistem. El susţine că România e avansată din punctul acesta de vedere, tehnologiile vin aici, sunt primite de o anumită parte a populaţiei, apoi începe perioada de educare financiară şi a celorlalţi. „Trăim într-o ţară în care experimentăm nişte paradoxuri. E o ţară foarte avansată din punct de vedere tehnologic şi atrasă de inovaţii, dar în domeniul plăţilor electronice, suntem undeva pe la 6% din totalul modalităţilor de plată“, afirmă acesta.

În 2008, când plata contactless a debutat în România, primii comercianţi au fost KFC şi Pizza Hut, într-unul dintre restaurantele celui dintâi a fost şi lansarea propriu-zisă. Acum, punctele de plată sau cardurile compatibile sunt recunoscute după numele si logoul PayPass.

E o ţară foarte avansată din punct de vedere tehnologic şi atrasă de inovaţii, dar în domeniul plăţilor electronice, suntem undeva pe la 6% din totalul modalităţilor de plată

Securizarea banilor

Anul acesta a fost anul implementărilor, după cum îl denumeşte Vladimirescu, de la doar două-trei bănci se va ajunge la 10 până la finalul lui 2013. Rămâne însă o problemă. „Cea mai mare este educaţia, iar reticenţa este motivată de puterea obişnuiţei. Aceasta îşi găseşte rădăcinile în sute de ani de plată prin bani fizici, monede sau bancnote. E greu să introduci schimbarea într-un sistem atât de uzitat“, declară acesta. La nivel de cont bancar, activitate există, românii îşi primesc banii pe card şi uneori mai plătesc prin intermediul acestuia, dar mulţi aleg să retrag acei bani din cont fie pe toţi, fie treptat, până la salariul viitor, şi să plătească cu numerar. „Ei nu-i ţin, nu-i scot din cont şi-i pun la saltea, doar îi scot şi îi folosesc direct din portofel. Se expun la riscuri, cum ar fi să le fie furaţi, n-au niciun fel de avantaje când plătesc numerar şi au comisioane de retragere“, explică Vladimirescu. 

Printre avantajele pe care le oferă această plată se numără şi reducerile. În timpul discuţie, am parcurs un catalog cu magazine partenere şi la fiecare există un anumit fel de reducere, mai mare sau mai mică. Se pot face şi programe de fidelizare prin plata cu cardul, iar numerarul pierde aici, nu poate fi urmărit, deşi unele centre comerciale au încercat de-a lungul timpului să-şi fidelizeze clienţii prin reduceri acordate pe baza bonurilor de casă emise anterior.

Tot din sfera avantajelor, cel mai mare e rapiditatea. Trebuie doar scanat cardul şi plata este confirmată. Asta în limita a 100 de lei fără PIN. În cazul în care un card este furat sau este pierdut şi găsit de către altcineva, poate fi folosit fără PIN, dar până la o limită de tranzacţii. „Acestea sunt monitorizate, cardurile au implementat în cipul lor un contor. În momentul în care s-a ajuns la numărul de tranzacţii permise, este necesară una aprobată prin cod PIN pentru resetarea contorului“, afirmă Vladimirescu. Acea limită este setată de către client, prin intermediul băncii. Tipul acesta de tranzacţii presupun fie o verificare online cu serverul băncii, fie offline, iar cardul este singurul care ţine evidenţa până la limita incrementată în el.

Dacă proprietarul fixează limita de tranzacţii la zero, în mod offline, atunci va fi solicitat un cod PIN mereu sau se recurge la verificare în server, iar dacă se ajunge la cea din urmă metodă, cardul nu va putea fi folosit, din momentul în care proprietarul l-a raportat pierdut sau furat. Sistemul poate fi aplicat şi la telefoane, mai ales la cele cu sistemul de operare Android şi care suportă conexiunea de tip Near-Field Communication (NFC). Se foloseşte o aplicaţie pe care MasterCard a lansat-o în acest an, împreună cu Netopia, şi se alocă un cont împreună cu acordarea câtorva date în momentul iniţializării, cum ar fi numele, prenumele şi CNP-ul. În cazul telefoanelor care n-au NFC, cum ar fi cele clasice sau iPhone, se pot folosi stickere sau carcase care să le doteze cu aşa ceva.

Ei nu-i ţin, nu-i scot din cont şi-i pun la saltea, doar îi scot şi îi folosesc direct din portofel. Se expun la riscuri, cum ar fi să le fie furaţi, n-au niciun fel de avantaje când plătesc numerar şi au comisioane de retragere

Salariul „în mână“ pus pe card

Vladimirescu spune că sistemul acesta de procesare a plăţilor ar putea avea impact şi printre oamenii care acceptă un salariu mai mic pe card, de regulă cel minim pe economie, dar vor în mână mai mult. „Mă uitam pe un studiu în care se arăta că sunt circa 1,25 milioane de români care muncesc la negru. Oamenii aceştia încasează numerar. Sunt convins că în clipa în care vor avea suficiente argumente pentru a plăti cu cardul, îşi vor muta treptat banii în conturi bancare, contribuind astfel la fiscalizarea economiei“, afirmă acesta.

În cazul magazinelor care vor să implementeze acest sistem, nu există niciun cost. Discuţia se poartă cu banca pe care o aleg şi pot trece la plata de tip contactless prin montarea punctelor de plată. Acestea sunt prezente şi la metrou, dar şi în transportul în comun din Sibiu. La nivel european, între august 2012 şi iulie 2013, au fost realizate 211 milioane de plăţi contactless.

Cosmin Vladimirescu

A absolvit Facultatea de Management şi Marketing de la Universitatea Româno-Americană în 1998, are 38 de ani şi în sistemul bancar a intrat în urmă cu 13 ani drept ofiţer de fraudă la Bancpost. Apreciază stilul de conducere democrat, în care fiecare membru al echipei îşi poate exprima punctul de vedere şi poate contribui la luarea deciziilor. Înainte de actuala poziţie în compania MasterCard a fost account manager, începând cu 2007 până în 2010.

Hai să discutăm, ne găseşti pe Facebook - Tech Adevărul

Tehnologie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite