Internet

articolul anterior articolul urmator

Cum evoluează Google dintr-un motor de căutare într-o reţea omniscientă

0
9 May 2013 17:04:08
Autor: Octavian Palade

Motorul de căutare Google a fost lansat în 1998. Prima pagina a site-ului avea un logo, un câmp în care se introduc cuvinte şi două butoane: unul pentru căutare şi un altul pentru cei care „se simt norocoşi“. Cu toate că pagina de start a Google nu s-a schimbat foarte mult în ultimii 15 ani, tehnologia de căutare a avansat enorm şi continuă să avanseze.

Modul în care utilizatorii interacţionează cu motorul de căutare al Google s-a schimbat foarte mult în ultimul timp, în ciuda faptului că rezultatele căutării sunt afişate aproape la fel. Jurnaliştii publicaţiei „Time“ au stat de vorbă cu Amit Singhal, senior vice president al diviziei care se ocupă de motorul de căutare Google, dar şi cu alţi membri ai echipei. Astfel, potrivit acestora, în câţiva ani, Google s-ar putea transforma într-un mod spectaculos.

În spatele interfeţei simple se ascunde o matematică incredibil de complexă, susţine Singhal. El lucrează la Google de 12 ani şi spune că motorul de căutare trece prin schimbări majore odată la doi sau patru ani.

„Când eram mic m-am uitat foarte mult la Star Trek“, recunoaşte expertul, vorbind despre cum ar arăta o versiune ideală a Google pentru el: o reţea omniscientă cu care poţi comunica în limbaj natural şi care este mereu acolo când ai nevoie de ea. 

O parte din această viziune începe, deja, să fie pusă în practică de către companie. În 2012 a fost lansată interfaţa Google Now. Aceasta le permite utilizatorilor să vorbească cu telefoanele pentru a afla diverse informaţii. Google Now îi poate ajuta chiar şi pe utilizatorii care nu ştiu exact ce caută.

Conversaţii cu maşinării

Aplicaţia Google Now, la fel ca şi asistentul personal al Apple (Siri), se foloseşte de tehnologia de recunoaştere vocală şi de un sintetizator vocal. Ea reprezintă un pas important pentru Google şi se încearcă aducerea ei pe cât mai multe dispozitive mobile. De curând, ea a ajuns şi pe iPhone şi este principalul mijloc de control al dispozitivului Glass.

„La Google Glass trebuie să te bazezi foarte mult pe partea audio, deoarece nu poţi vedea foarte multă informaţie. Nu vei folosi un astfel de dispozitiv pentru a-ţi face documentarea pentru un proiect ştiinţific şi nici informaţiile pe care le poţi vedea despre vreme nu sunt foarte multe“, a declarat Scott Huffman, şeful căutărilor pentru dispozitivele mobile.

Conversaţiile dintre oameni constituie într-un şir de informaţii împărtăşite într-un anumit context. Propoziţiile noi au legătură cu restul discuţiei purtate înainte, însă motoarele de căutare nu au funcţionat niciodată aşa. Lucrurile încep să schimbe. Singhal a făcut şi o demonstraţie în acest sens, folosindu-se de aplicaţia Google Now. „Cât de înalt este Justin Bieber?“, a întrebat el. „Justin Bieber are un metru şi 70 de centimetri înălţime“, a răspuns telefonul. „Câţi ani are?“, întreabă Singhal. „Justin Bieber are 19 ani“, a răspuns cu promptitudine aplicaţia.

Angajatul Google nu a fost nevoit să repete numele lui Justin Bieber în cea de a doua întrebare. Dacă porţi o conversaţie cu o persoană, acest lucru ar fi complet normal, însă motoarele de căutare nu erau capabile de acest lucru înainte. „Imaginează-ţi tehnologia asta dusă la extrem. Porţi o conversaţie naturală cu o maşinărie“, a spus Singh.

Google memorează şi te informează

Anul trecut, pe 16 mai, Google a introdus Knowledge Graph. Această funcţie îi permite utilizatorului să caute informaţii despre un momument, oraş sau persoană şi să obţinem instantaneu lucruri relevante. De exemplu, dacă înainte „Justin Bieber“ era un simplu şir de 13 caractere găsit de Google pe foarte multe pagini, acum motorul de căutare afişează informaţii precum o scurtă biografie, data şi locul naşterii, înălţimea, filme şi seriale în care a apărut, cine sunt părinţii lui, unde urmează să aibă concerte, care sunt cântecele şi albumele lui precum şi alte lucruri căutate de persoanele interesate de Justin Bieber. Toate aceste lucruri apar într-o casetă din partea dreaptă a ecranului.

La prima vedere Knowledge Graph nu este o funcţie spectaculoasă. Însă, ca să poată oferi aceste  informaţii despre Justin Bieber, Google trebuie să ştie că Bieber este o persoană. Mai bine zis, pentru Google, Justin Bieber este o entitate. „Entităţile sunt fundamentale. Cu cât înţelegem mai mult despre ele, cu atât putem înţelege căutările care vin şi cu atât mai rafinate vor fi rezultatele trimise“, spune Emily Moxley, manager de produs pentru Knowledge Graph.

De exemplu, informaţiile oferite de Knowledge Graph despre astronautul Eileen Collins nu menţionează înălţimea ei (pentru că nimănui nu-i pasă) însă includ timpul petrecut de ea în spaţiu. Tehnologia se bazează pe un algoritm care analizează lucrurile pe care le caută oamenii.

Astăzi, Google poate oferi răspuns pentru întrebări de genul „care este distanţa de la Iaşi până aici?“. În viitor, spune Huffman, motorul de căutare ar putea răspunde la întrebări precum „De cât timp sunt Tim Burton şi Johnny Depp prieteni?“ sau „De ce îi dă mereu roluri în filme?“. Totuşi există numeroase întrebări la care niciun algoritm nu va putea răspunde într-o formă concisă, universal valabilă. De exemplu, dacă ar fi să întrebăm „Natalie Portman a dansat în filmul Black Swan?“, cel mai probabil motorul nu ar putea spune da sau nu deoarece au fost numeroase certuri între Portman şi dublura ei. Dacă oamenii nu pot oferi răspunsuri clare la astfel de întrebări, nici Google nu va putea.

Ce vrea lumea şi ce vrea individul

Tehnologia Knowledge Graph este foarte importantă deoarece ajută Google să înţeleagă despre ce îi pasă lumii. Dar despre ce anume îi pasă fiecărui utilizator în parte? Acesta este un aspect foarte important şi foarte controversat. Chiar şi înainte Google îţi arăta anumite rezultate în funcţie de căutările efectuate în trecut însă acum Google Now  monitorizează locurile vizitate prin GPS, scanează ocazional Google Calendar şi Google Contacts şi mai trage cu ochiul şi în Gmail. Apoi, toate informaţiile care te-ar putea interesa sunt afişate pe ecran, sub formă de carduri.

Cu alte cuvinte, Google Now nu este o formă de căutare, ci o formă de anticipare. Nu este reactivă, ci se bazează pe informaţiile pe care le sustrage de la utilizatori. Acest tip de „interacţiune“ nu este chiar pe placul tuturor.

În 2010, preşedintele Google Eric Schmidt vorbea despre Google Now cu reporterii Wall Street când a zis că „majoritatea oameilor nu vrea ca Google să le răspundă la întrebări ci vrea să afle ce ar trebui să facă în continuare“. Exprimarea lui Schmidt a fost una cel puţin nefericită.

Există, de asemenea, problema publicităţii. Toate informaţiile pe care Google le colectează despre utilizatori pentru a-şi îmbunătăţi sistemul de căutare este o adevărată mină de aur pentru cei companiile din publicitate.

Nu se poate şti cum vor reacţiona utilizatorii la un Google inspirat de computerul din Star Trek însă, cel mai probabil, nu va trece mult până când o astfel de tehnologie va răsări din laboratoarele companiei. Singhal susţine  că unele lucruri la care se lucrează în prezent vor fi lansate abia peste 2-3 ani iar altele abia în cinci ani. Schimbarea de la motor de căutare la reţea omniscientă nu se va face dintr-o dată, ci treptat, fără să ne dăm seama. 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările