E-commerce - ustensila website nu este despre device-uri, ci despre experienţa utilizatorilor

Piaţa e-commerce din România este foarte diferită de ceea ce se întâmplă în afara ţării. Voi lua doar exemplul construirii site-urilor, aceste prime şi, uneori singulare, instrumente prin care diferitele afaceri îşi vând şi promovează produsele. Dacă la noi se poate merge şi la nivelul simţului comun, construirea unui site impune o atenţie mult mai sporită prin alte locuri, pornind de la nivelul alocării bugetului.

Dat fiind faptul că a crescut numărul clienţilor veniţi de pe device-urile mobile, companiile s-au orientat înspre această cerinţă minimală: a construi un site special adaptat acestui lucru, adică prietenos acestor device-uri. Pentru majoritatea, asta s-ar traduce simplu în: design responsive, dar lucrurile sunt mai complicate, căci ultimii ani au indicat faptul că nu totul se învârte în jurul device-urilor, ci a oamenilor. Nu este despre ecrane, ci despre experienţa utilizatorilor.   

Construirea unui site de la zero est o chestiune foarte serioasă, menită să ridice valoarea unei afaceri. Demersul este în mâinile agenţiei web, care joacă rolul unui adevărat consultant pentru clientul tău. Ea îl ghidează de la bun început pentru ca produsul final să fie cel aşteptat. Ei bine, oamenii de afaceri din România par să înţeleagă foarte puţine din aceste lucruri. E drept, aici trebuie menţionat faptul că la noi e loc destul, piaţa aceasta acum începe să se mişte, oamenii abia au prins gustul navigărilor de pe altceva decât un desktop/ laptop. Este nevoie de un timp de încărcare pentru educarea atât a publicului consumator, cât şi a celor care au ceva de vândut/ prezentat online. 

Piaţa autohtonă este în curs de maturizare, cu un progres semnificativ de la un an la altul în percepţia clientului privind rolul şi importanţa sitului web ca şi canal de promovare şi vânzare. Încă lucrăm preponderent pentru pieţele din străinatate şi mai puţin pentru cea autohtonă, pentru că ne alegem clienţii care înţeleg că realizarea unui site de succes este un proces în care trebuie să investească în mod corespunzător, atât financiar, cât şi ca efort uman în definirea sitului ca parte din strategia lor de business, generarea conţinutului relevant şi promovare. Cel care implementează situl, agenţia web, este sau trebuie să fie, în primul rând, un consultant care ghidează clientul în tot procesul de concepere şi realizare, nu doar un executant tehnic. Din această perspectivă, este încă mult loc de progres în România, atât din partea clientţlor potenţiali, cât şi a furnizorilor autohtoni, mi-a spus Daniel Homorodean, CEO-ul unei agenţii web clujene. 

Să vedem câteva elemente de luat în considerare în momentul construirii unui site: viteza, experienţa utilizatorului (UX), datele structurate, receptivitatea la device - device responsiveness şi ceea ce face sens pentru Google. Asta din urmă este chiar foarte tare, căci Google este interesat de orice şi ştie orice. 83% dintre toate site-urile folosesc analytics, iar chestia îmi sună a fi un mare monopol. Deci, paşii ar cam fi aceştia, conform lui Jon Henshaw via BrightonSEO: 1. să faci totul responsive, totul; 2. să reduci toate lucrurile de pe site. Un pont: porneşte cu imaginile. Ştiai că 78% dintre probleme sunt legate de imagini? 3. să structurezi totul - atribute HTML pentru versiunea mobile. 4. fă ca lucrurile să meargă rapid.

Dar marea provocare este tocmai asta: a face un site responsive nu mai este opţional, ci o necesitate....şi nu oricum. Putem vorbi despre mai mult, despre adaptări, recunoaşteri automate ale device-urilor şi despre site-uri prietenoase în funcţie de mediul de pe care le accesezi. Deci, nu e suficient să fie responsive, trebuie gândit deja într-o altfel de paradigmă. 

„Adaptabilitatea sitului la diverse rezoluţii şi echipamente nu mai este opţională, este o cerinţă implicită. Lipsa optimizării modului în care e livrată informatţa pe dispozitivele mobile este un handicap major, nu doar strict în accesarea sitului, dar şi în generarea de plus valoare economică. Dar este necesar să mergem mai departe de “responsive”: nu construim situri pentru ecrane, ci pentru utilizatori. În ultimii ani, abordările au urmat un curs evolutiv natural: iniţial, design responsive pentru ca situl să poată fi navigat pe diverse dispozitive şi ecrane, apoi design adaptativ pentru ca informaţia şi funcţionalitatea să fie filtrată şi reorganizată pentru a fi livrată optim în funcţie de mediul prin care vizitatorul o accesează, iar acum spre optimizarea în funcţie de contextul de utilizare, ceea ce putem numi “design situaţional”: într-un mod e folosit situl când stai acasă, în faţa ecranului de pe PC, în altul când eşti fizic în magazin şi încerci să compari rapid produsele pe care te gândeşti să le cumperi, în altul când eşti pe drum cu semnal slab şi vrei să găseşti rapid o informaţie relevantă pentru următoarea întâlnire. Este, în primul rând, rolul furnizorului de soluţii web să ajute clientul pentru a obţine rezultate maxime. Nu vindem “situri responsive”, vindem soluţii optime“, Daniel Homorodean. 

Sesizaţi acum de ce companiile IT româneşti se orientează înspre piaţa externă, în mod special? John Polacek, un web developer din Chicago, spune că zi de zi numărul device-urilor, platformelor şi browserelor care trebuie să meargă cu site-ul tău va creşte. Logica ar fi cam asta: creează pagini care să arate bine pentru orice dimensiune, conţinutul să fie plăcut ochiului indiferent de device-ul de pe care accesezi site-ul. Mai mult, agenţiile web ţintesc experienţa unui utilizator în momentul accesării unui website, iar asta vine dincolo de responsive design-ul lui Ethan Marcotte sau de design-ul adaptiv al lui Aaron Gustafson. 

 „Un procent tot mai mare din procesele de căutare, analiză şi cumparare de produse se mută pe web. Pentru comercianţii aflaţi la început de drum în e-commerce, asta e o provocare majoră, pentru că induce schimbări în modul de derulare a afacerii, în tipul şi direcţia investiţiilor în promovare, ca şi în procesele de suport şi de actualizare continuă a conţinutului. De aceea, procesul trebuie să fie susţinut prin consultanţă competentă, altfel riscă să se transforme într-o dezamăgire, într-o investiţie ineficientă. Per total, volumul de achiziţii online va creşte desigur continuu. Abordările furnizorilor de servicii software se adaptează permanent împreună cu evoluţia pieţei, iar evoluţia în acest domeniu nu este atât o provocare, cât o oportunitate. Diferenţa o va face capacitatea furnizorilor de a fi parteneri ai clientului, nu doar executanţi, în a ghida şi ajuta clientul în evoluţia afacerii lui, nu doar în a-i livra un website funcţional", mi-a mai spus Daniel Homorodean. 

Este o notă mare de subsol pentru toate afacerile autohtone care au şi componenta e-commerce inserată: nu este despre tine, ci despre clientul tău, despre experienţa lui în micul tău spaţiu online. Cam în asta s-a transformat formula participării utilizatorului. Raţiunea nu este una nouă, ci s-a aplicat treptat şi în acest segment. Participarea utilizatorului la un eveniment online a presupus de pe timpul net-art-ului anilor '90 o implicare a acestuia în evenimentul în sine. Ceea ce se prezenta online nu era despre autorul lucrării, ci despre cum anume user-ul participa la lucrare. Un simplu vizitator al unei expoziţii se transformase într-un (v)user, adică un viewer + user. Cam aşa acum, companiile trebuie să înţeleagă faptul că produsul lor online este canalul lor de comunicare cu clientul lor, el îl participă şi experimentează. Acest lucru nu este nici despre companie, nici despre produse, ci despre client.