Internet

articolul anterior articolul urmator

Ericsson: “Anticipăm că, până în anul 2030, două treimi din forţa de muncă mondială va depinde de 5G”

0
15 Oct 2021 11:28:59
Autor: George-Andrei Cristescu

Transformarea digitală este un motor global de creştere economică durabilă, o pârghie fundamentală în combaterea schimbărilor climatice şi un puternic factor de incluziune socială.

Ţinând cont de aceste lucruri, trebuie să acţionăm de îndată pentru a accelera şi a maximiza potenţialul digitalizării, cu scopul de a răspunde priorităţilor globale, inclusiv celor trasate în cadrul Summitului G20.

Acesta a fost principalul subiect abordat de Börje Ekholm, Preşedinte şi CEO al companiei Ericsson, în cadrul discursului său de la Summitul B20 (Business 20) care a avut loc săptămâna trecută, la Roma.  

În calitate de co-preşedinte al grupului de lucru care se ocupă de aspectele care ţin de transformarea digitală, format la nivelul Summit-ului B20, Börje Ekholm a luat parte, alături de alţi reprezentanţi ai comunităţii globale de afaceri, la realizarea Documentului privind politicile de transformare digitală (Digital Transformation Policy Paper). 

Acest document, lansat înainte de întrunirea Forumului Internaţional G20, care urmează să aibă loc luna aceasta, include patru recomandări adresate liderilor statelor din G20. Aceste recomandări vizează accelerarea proceselor de digitalizare, la nivel global, şi conturarea unui viitor durabil şi prosper, bazat pe scopuri comune.

Un nivel de conectivitate performant şi eficient din punct de vedere energetic reprezintă o condiţie prealabilă pentru transformarea digitală, a mai precizat Preşedintele şi CEO-ul Ericsson, conform căruia aceasta facilitează apariţia unor tehnologii revoluţionare, înlesneşte îndeplinirea obiectivelor în materie de ecologie de pe agendele digitale, fiind totodată necesară astfel încât cele 3,7 miliarde de oameni care nu au, în prezent, acces la internet să poată avea acces la oportunităţi de dezvoltare. Astfel, din acest punct de vedere, stimularea investiţiilor private şi accelerarea implementării unei infrastructuri reziliente de mare capacitate, precum infrastructura 5G, sunt aspecte fundamentale.

Totodată, Börje Ekholm a mai precizat: “În ceea ce priveşte investiţiile, situaţia este clară: ITU (Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor) estimează că, în următorii 10 ani (până în 2030) vor fi necesare investiţii suplimentare de 428 de miliarde de dolari,  cu scopul de a furniza servicii de broadband de înaltă calitate cetăţenilor de la nivel global, care nu au în prezent acces la internet. Vedem şi că fiecare creştere de 10% în ceea ce priveşte implementarea serviciilor de acces la internet în bandă largă, la nivelul unei ţări, se reflectă într-o creştere a PIB-ului de 1,5 la sută, în medie. De asemenea, dacă discutăm despre schimbările climatice, ştim că prin implementarea soluţiilor tehnologice, emisiile de dioxid de carbon, de la nivel mondial, ar putea fi reduse cu 15%, până în 2030”.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, însă, Preşedintele Ericsson subliniază necesitatea unei colaborări între guverne şi industrii, adăugând că acestea din urmă sunt pregătite pentru acest demers şi subliniază că documentul amintit anterior (Digital Transformation Policy Paper) îndeamnă factorii de decizie politică să pună accesul la serviciile de broadband în fruntea eforturilor de dezvoltare economică şi să sprijine dezvoltarea sectorului privat.

Prin acest document se solicită, de asemenea, eliminarea barierelor de implementare (precum întârzierile, sau procesul de alocare a spectrului şi  stabilirea preţurilor licenţelor de spectru). Mai mult, acest document subliniază şi necesitatea unui mediu favorabil investiţiilor, în care prevalează neutralitatea furnizorilor şi a soluţiilor tehnologice disponibile şi în care pieţele, mai degrabă decât guvernele, decid implementarea unor anumite tehnologii, ca urmare a unei concurenţe loiale.

Noile tehnologii digitale precum soluţiile de inteligenţă artificială, IoT, cloud şi edge, evoluează rapid. Cu toate acestea, eforturile inegale în domeniul dezvoltării şi cercetării de la nivel global, precum şi conştientizarea limitată a potenţialelor scenarii de utilizare sunt doar câţiva dintre factorii care inhibă expansiunea acestora. Recomandarea este de a încuraja dezvoltarea şi implementarea acestor noi tehnologii digitale, inclusiv prin stimularea partajării scenariilor de utilizare.

Progresul tehnologic este corelat cu principiile de reglementare în domeniu, însă acestea nu sunt adaptate cu aceeaşi rapiditate cu care evoluează soluţiile digitale, ceea ce duce la dezechilibre în pieţe şi industrii, dintr-o perspectivă concurenţială. În acelaşi timp, dezvoltarea tehnologică şi creşterea exponenţială a cantităţii de date sporesc expunerea organizaţiilor la riscuri de securitate cibernetică.

În contextul în care nivelul de încredere în soluţiile digitale variază în întreaga lume, grupul de lucru constituit la nivelul G20 recomandă armonizarea principiilor globale de reglementare în acest domeniu.

Scopul este acela de a asigura un mediu competitiv corect şi pieţe eficiente, dar şi de a spori gradul de securitate cibernetică şi protecţie a informaţiilor confienţiale. Totodată, membrii grupului de lucru recomandă şi implementarea unor standarde comune şi a unor cadre de reglementare interoperabile, în vederea facilitării schimburilor transfrontaliere de date.

În lipsa competenţelor digitale, potenţialul deplin al conectivităţii şi al noilor tehnologii sau avantajele aduse de creşterea gradului de încredere în soluţiile digitale nu pot fi valorificate. Prin urmare, experţii din cadrul grupului de lucru recomandă statelor membre G20 să sprijine dezvoltarea unei societăţi digitale şi incluzive. 

Într-un astfel de mediu, lacunele în ceea ce priveşte competenţele digitale sunt identificate, iar angajaţii sunt sprijiniţi în a se perfecţiona în această direcţie sau în a dobândi noi abilităţi şi a se recalifica, astfel încât să poată răspunde noilor cerinţe de pe piaţa muncii. Printre altele, documentul amintit subliniază necesitatea unor strategii naţionale care să completeze deficienţele de competenţe digitale şi să favorizeze îmbunătăţirea acestor abilităţi în rândul elevilor, studenţilor şi al profesorilor.

“În contextul în care anticipăm că, până în anul 2030, două treimi din forţa de muncă mondială va depinde de conectivitatea 5G, este esenţial să facem eforturi pentru a închide decalajul existent în materie de competenţe digitale şi să depăşim, de asemenea, problema excluziunii digitale”, este de părere CEO-ul Ericsson.

De la soluţiile de inteligenţă artificială sau robotică, la dezvoltarea de aplicaţii, ritmul rapid al dezvoltării tehnologiei presupune şi faptul că instituţiile academice vor necesita invariabil sprijinul industriei IT pentru a putea susţine procesul digital de învăţare dincolo de un nivel de bază, precum şi pentru a le oferi studenţilor lor mai mult decât o bază de cunoştinţe teoretice, iar parteneriatele public-private vor fi esenţiale din acest punct de vedere.

Un exemplu de astfel de parteneriat este reprezentat de programul Ericsson Educate. Implementat în mai multe ţări, în colaborare cu unităţi de învăţământ şi centre de învăţare locale, programul îşi propune să susţină dezvoltarea competenţelor digitale în rândul elevilor şi studenţilor, în concordanţă cu noua realitate de pe piaţa muncii.

Statele membre ale Forumului Internaţional G20 „fac demersuri pentru a reduce decalajul digital, existent la nivel global, precum şi pentru a facilita accesul tuturor oamenilor la oportunităţile aduse de digitalizare şi a spori productivitatea”. 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările