Imaginaţi-vă o Românie guvernată folosind Big & Open Data

Am citit foarte recent un studiu despre Big & Open Data realizat la nivelul Uniunii Europene, ce a inclus şi România în statisticile prezentate. Citind-ul, am realizat ce impact uriaş ar avea adoptarea acestor trenduri la nivelul societăţii româneşti şi asupra democraţiei originale în care trăim. Ce ar putea face Big & Open Data pentru noi ca societate, pentru statul român şi pentru economie?

Studiul Big & Open Data în Europa

La adresa Bigopendata.eu veţi găsi un studiu despre conceptele de Big Data, Open Data şi impactul lor potenţial la nivelul economiei Europene şi a statelor din Uniune. Este realizat de Centrul pentru Strategii Europene – demosEUROPA şi Institutul pentru Studii Economice din Varşovia, în colaborare cu Microsoft. Acest studiu a fost prezentat la Bruxelles în cadrul unui eveniment găzduit de Parlamentul European. De ce este el interesant?

Studiul porneşte prin a defini ce sunt tehnologia şi tehnologia informaţiei, impactul economic şi social al acestora şi modul în care s-a măsurat acest impact în trecut.

Se continuă cu definirea conceptului de Big Data şi caracteristicile cele mai importante, pentru ca un set de date să fie considerat Big Data: volumul de date, viteza cu care sunt generate şi colectate datele,  varietatea datelor. Mi-a plăcut definirea exactă a surselor de Big Data precum şi provocările acestui concept în ceea ce priveşte colectarea datelor, procesarea lor şi transformarea lor în ceva cu valoare economică şi socială măsurabilă.

În partea a treia, studiul vorbeşte despre Open Data (date publice liber accesibile) şi importanţa acestor date în spaţiul public. Pentru mine a fost de departe cea mai interesantă parte şi nu mă puteam opri din a îmi imagina cum ar arăta o România guvernată folosind Open Data.

Studiul se încheie cu o modelare a potenţialului impact economic adus de Big & Open Data până în anul 2020. Modelarea este realizată atât la nivelul întregii uniuni cât şi la nivelul fiecărei ţări. Reiese un potenţial factor de creştere economică de 1.9% la nivelul Uniunii Europene datorită utilizării acestor concepte. În numere concrete, asta înseamnă o creştere cu 200 miliarde de Euro a întregii economii Europene, datorită folosirii de Big & Open Data, din care 10 miliarde de Euro vor fi beneficiul adus doar de deschiderea şi mai multor date din sectorul public.

Studiul arată că cel mai mare beneficiu va fi resimţit în ţările nordice, datorită faptului că acestea au adoptat şi folosesc aceste tipuri de date pe o scară mai largă decât restul Europei. După cum mă aşteptam, România este la coada acestui clasament, din cauza adoptării mai slabe a noilor trenduri din tehnologie, mai ales la nivel de administraţie publică. Pentru noi, potenţialul de creştere este undeva între 1 – 1.5% dacă România va adopta şi va folosi Big & Open Data.

Ce înseamnă Open Data?

Pe mine mă interesează foarte mult folosirea conceptului de Open Data la nivelul instituţiilor statului român din cauza contextului sociopolitic în care ne aflăm. Ştim cu toţii problemele cu care ne confruntăm şi mlaştina neproductivă în care se afundă multe din instituţiile statului.

Dar ce înseamnă cu adevărat Open Data? Iată câteva principii foarte importante ce descriu acest concept:

• Date făcute publice în mod constant, de către toate instituţiile statului, într-un format standardizat şi deschis;
• Datele sunt publicate întotdeauna împreună cu meta date ce descriu datele stocate şi a facilitează utilizarea şi interpretarea lor de terţe părţi. În fond, nu poţi face nimic cu un set uriaş de date dacă nu ştii ce reprezintă;
• Pentru ca datele publice să fie utile societăţii şi să aibă un impact pozitiv, trebuie acordată o foarte mare atenţie modului în care acestea sunt făcute publice. Pe lângă simpla stocare a lor în fişiere standard, acestea trebuie partajate astfel încât să poată fi analizate şi manipulate cât mai uşor posibil.

Din moment ce vorbim de instituţii ale statului care ar trebui să facă publice datele lor, vă imaginaţi că vorbim despre foarte multe date, din surse foarte diverse. De aceea, Open Data merge mai mereu mână în mână cu conceptul de Big Data. Datele publice ale unui stat vor fi întotdeauna şi Big Data. Pentru a înţelege şi mai bine conceptul încercaţi şi clipul de mai jos.

Open Data Explained - Animation from Inventorium on Vimeo.

Ce se poate face cu Open Data în România?

Guvernul României a făcut paşi timizi în adoptarea conceptului de Open Data prin lansarea sitului data.gov.ro.

Pe prima pagină sunt promovate foarte puţine seturi de date: achiziţiile publice din perioada 2007 – 2013 (din păcate datele sunt parţiale), codul CAEN pentru clasificarea activităţilor economice şi codurile poştale din România. Exceptând primul set, celelalte două nu sunt foarte interesante.

Datele interesante le veţi găsi în secţiunea Seturi de date. La data publicării acestui articol, existau 101 seturi de date, de la diverse instituţii ale statului. Veţi găsi date cum ar fi situaţiile plăţilor Ministerului Justiţiei, date statistice privind activităţile Poliţiei Române, monitorizarea lunară a execuţiei bugetare a spitalelor, şamd.

Din păcate, prezentarea lor lasă de dorit, lipsesc meta datele ce ajută la interpretarea facilă cât şi unelte pentru o vizualizare rapidă a datelor prezentate. Dar, chiar şi-aşa, se pot face lucruri interesante cu aceste seturi.

De exemplu, câţiva prieteni au petrecut câteva ore pe un set de date şi, folosind unelte de interpretare şi prezentare a datelor, au realizat câteva statistici uşor de urmărit despre achiziţiile publice din 2013.

Puteţi vedea foarte rapid ce instituţii au dat cele mai multe ori cele valoroase contracte în 2013 şi ce companii au câştigat cei mai mari contracte de la instituţiile statului român.

De exemplu, puteţi afla că Diamond Offshore Netherlands B.V. (companie ce realizează forări maritime la mare adâncime) este firma care va primi cei mai mulţi bani de la instituţiile statului român – au semnat contracte în valoare de 397 milioane de Euro. Ori că T DANCOR ROMCON-STRUCT SRL (un SRL cu un sit foarte dubios) a semnat anul trecut cu statul, contracte de construcţii în valoare de 185 milioane de Euro. Dacă vă uitaţi pe situl firmei veţi vedea că aceasta pare a fi abonată la bugetul statului şi se laudă cu un portofoliu ce include exclusiv clădiri şi reparaţii realizate pentru statul român la: grădiniţe, licee, spitale, muzee etc. Cum a câştigat această firmă contracte atât de mari cu statul român? Ar merita investigat.

Scurta analiză include şi rapoarte pe serviciile IT contractate de statul român în 2013. Din date reiese că UTI GRUP SA rămâne principalul abonat la banii statului român, câştigând contracte în valoare de cel puţin 20 de milioane de Euro, ori că S.C. Computer Sharing Bucuresti S.R.L – o firmă cu un nume foarte ciudat şi un sit foarte învechit, a câştigat contracte de peste 6 milioane de Euro. Şi această firmă pare a avea drept clienţi doar instituţii ale statului român.

Analiza o veţi găsi aici: Achiziţii Publice 2013. Vă recomand să o deschideţi în Google Chrome. Din păcate, datele sunt afişate incorect în alte navigatoare de internet.

O Românie guvernată folosind Big & Open Data

La final, haideţi să ne imaginăm ce impact ar avea folosirea pe scară largă de Big & Open Data în România:

• Guvernul ar putea lua decizii bazate pe date concrete şi analize realizate la nivelul întregii ţări, nu pe date parţiale, impresii ori strategii populiste;
• Instituţiile statului pot folosi astfel de date pentru a dezvolta politici publice care răspund nevoilor şi problemelor reale ale societăţii româneşti;
• Companiile pot înţelege mai bine ceea ce se întâmplă la nivel economic şi pot lua decizii de business care le ajută să navigheze mai bine prin originala noastră democraţie;
• Putem afla impactul concret, economic şi social, al politicilor guvernului;
• Oricine ar putea face astfel de analize pentru a afla pe ce sunt cheltuiţi banii publici. Astfel, am afla foarte uşor diferenţa dintre ceea ce promite statul român şi ceea ce face (de exemplu, unde ne cheltuie banii vs. unde ne spune că ne cheltuie banii);
• Comunitatea IT ar putea creşte valoarea datelor prin: agregarea, corelarea şi prezentarea rezultatelor într-un format uşor accesibil, dezvoltarea de aplicaţii de care să beneficieze întreaga societate (de exemplu, calculator de rute utilizând transportul public, ghid de localizare a instituţiilor statului utilizând coordonate GPS etc)
• Instituţiile sistemului românesc de justiţie ar putea face cercetări bazate pe astfel date publice, pentru a identifica acei jucători care fac abuz de poziţia lor în administrarea resurselor statului în beneficiul unor interese private şi în detrimentul intereselor publice.  

Nu ar fi asta o democraţie reală? Nu ar contribui Big & Open Data un mediu de afaceri mai previzibil şi transparent? Nu ar încuraja noi investitori să îşi facă apariţia pe piaţă? Nu ar responsabiliza şi poate eficientiza administraţia publică, centrală sau locală, prin creşterea vizibilităţii acţiunilor ei şi obiectivizarea analizelor privind performanţele sale? Voi ce părere aveţi?