Piaţa digitală unică din Europa pe înţelesul tuturor: comenzi pe internet oriunde şi aplicaţii care funcţionează indiferent de ţară

Comisia Europeană a adoptat planul pentru o piaţă digitală unică. Aceasta are trei piloni şi 16 puncte de acţiune, pe care vom încerca să la expilcăm, pentru a vedea scopul din spatele lor.

Comisia Europeană a concentrat acţiunea din zona digitală pe trei domenii mari:  accesul la bunuri şi servicii digitale, un mediu în care serviciile digitale pot prospera şi creştere prin folosirea tehnologiei. Nevoia de a face o piaţă digitală unică vine din faptul că 28 de ţări din Uniunea Europeană au legislaţii diferite pentru un domeniu care, în crearea sa, este unitar peste tot şi funcţionează la fel.

Practic, Uniunea Europeană doreşte să putem face comerţ online în toate cele 28 de ţări, indiferent de graniţe. De asemenea, livrarea produselor cumpărate să fie ietftină şi unitară. În plus, un amănunt interesant ar fi şi deschiderea graniţelor pentru serviciilor folosite, adică să nu mai fie unele servicii disponibile în Marea Britanie şi ele să fie blocate în România. Utilizatorii vor avea acces de peste tot la asemenea servicii, ceea ce ar duce la o piaţă în care Spotify, Netflix şi alte servicii de streaming să poată funcţiona peste tot.

315 milioane de europeni folosesc internetul în fiecare zi.  O analiză a Comisie Europene arată că 54% din servicii sunt americane, 42% sunt servicii şi site-uri naţionale şi doar 4% reprezintă iniţiative europene universale. De ce a avut nevoie Europa de o piaţă digitală unică? Cei trei piloni vin din analizele făcute de Comisie.

Pilonul 1 - Acces la servicii digitale şi produse

Se referă, în principal, la comerţul electronic. De cele mai multe ori este mai ieftin şi mai eficient să comanzi de pe internet din China, decât de pe site-uri străine de Europa. Unele site-uri mari din Europa nu livrează în România sau taxele sunt mari.

15% din consumatori au cumpărat produse din alte state ale Uniunii Europene şi doar 7% din magazine vând peste graniţe. Principalele probleme identificate la nivelul Comisiei sunt preţurile foarte mari de livrare transnaţională şi blocarea clienţilor din alte ţări de a cumpăra.

Pilonul 2 - Protecţia datelor private şi transparenţă

Aici e destul de clar. În contextul discuţiei globale privind protecţia datelor personale şi dezvăluirile lui Edward Snowden privind acţiunile americanilor, este clar că utilizatorii vor să fie protejaţi.

72% din utilizatorii de internet din Europa consideră că le sunt cerute prea multe date personale. De asemenea, viteza de internet e mică. Doar 59% din Europa este acoperită de 4G.

Pilonul 3 - Cât mai multe cunoştinţe digitale

În viitor, dacă nu vei şti să foloseşti internetul sau calculatorul, atunci nu vei mai putea să găseşti un job. 47% din europeni nu sunt pregătiţi din punct de vedere digital, iar 90% din joburi vor necesita în viitorul apropiat cunoştinţe de bază privind internetul.

Cele 16 iniţiative explicate.

1. Reguli pentru a face comerţul electronic fără graniţe mai uşor. Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va încerca să armonizeze regurile de contracte şi protecţia consumatorului atunci când cumperi online. Acest lucru vrea să promoveze comerţul care nu mai ţine loc de graniţe.

2. Va crea reguli unitare pentru consumatori şi vânzători, dar şi care vor ajunge mai rapid pe piaţă. Deschiderea competiţiei transnaţionale între site-uri.

3. O livrare mai rapidă şi mai eficientă. 62% din companiile care vând spun că livrările sunt prea scumpe şi sunt o barieră. Preţurile de livrare a pachetelor trebuie să scadă pentru a fi eficient să vinzi în toată Europa, iar clienţii să nu mai simtă graniţele.

4. Eliminarea restricţiilor în funcţie de zona geografică unde se află un utilizator. Unele site-uri refuză accesul consumatorilor la produse sau la conţinut deoarece nu sunt într-o anumită ţară, din motive comerciale. De asemenea, mai există şi practica de a trimite clientul către magazine locale, cu preţuri diferite.

5. Identificarea practicilor antitrust din comerţul electronic european. Creşterea sectorului de e-comerţ din Europa este foarte lentă.

6. O lege modernă a copyright-ului. Doreşte eliminarea diferenţelor de copyright între diverse ţări. Scopul este îmbunătăţirea accesului la conţinut cultural online şi creşterea diversităţii culturale. În particular, Comisia doreşte ca utilizatorii care cumpără filme, muzică sau alte articole într-o ţară, să le poată accesa oriunde în UE. Legile europene din acest domeniu datează din 2001, când sectorul online nu era atât de dezvoltat. 

Practic, proiectul include obligativitatea serviciilor online de a oferi acces peste tot. Dacă ai cumpărat un film online în România, va trebui să-l vezi şi în Germania, indiferent de localizare.

De asemenea, dacă britanicii pot asculta muzică pe Spotify, de ce nu o fac şi românii? Serviciile online nu vor mai bloca accesul la conţinut în funcţie de ţară. Un exemplu interesant e Germania, unde majoritatea pieselor din top 100 sunt blocate, din cauza litigiilor privind drepturilor de autor.

7. Creşterea accesului la serviciile televiziunilor din toate ţările, prin descoperirea unor măsuri prin care utilizatorii din mai multe ţări să vadă conţinut online. De exemplu,  românii nu pot urmări online televiziuni din Franţa sau Marea Britanie, din cauza restricţiilor geografice.

8. Un prag unitar de TVA indiferent de ţară.

9. Noi reguli telecom - o coordonare mai eficientă a spectrului şi criterii unitare de acordare a licenţelor de spectru. De asemenea, crearea de subvenţii pentru investiţiile în internet de mare viteză.

10. Revizuirea cadrului de lucru din domeniul audiovizualului, pentru a asigura o piaţă unitară pentru televiziuni, radio-uri şi broadcasterii de pe internet.

11. Analizarea comprehensivă a rolurilor platformelor online - motoare de căutare, social media, magazine de aplicaţii. Acest punct se va concentra pe non-transparenţa căutărilor online şi pe preţuri, cum vor folosi site-urile informaţiile pe care le au la dispoziţie. De asemenea, se va concentra şi pe conţinutul ilegal de pe internet.

12. Creşterea încrederii în serviciile online, mai ales asupra modului în care sunt manipulate datele personale.

13. Un parteneriat în cibersecuritate care va crea o strategie unică europeană privind apărarea de hackeri şi de infracţiunile online.

14. O iniţiativă prin care datele vor circula liber. Uneori, serviciile noi au restricţii privind localizarea datelor şi acces la ele, care nu au legătură cu protecţia datelor personale. De asemenea, se va crea şi un Cloud European. Astfel, cercetători din toate domeniile vor putea să acceseze datele anonime, pentru a înţelege mai bine piaţa.

15. Strategii unitare în domeniul sănătăţii, transportului şi energiei.

16. Susţinerea unei societăţi digitale, unde cetăţenii să aibă acces la internet şi să ştie să-l folosească. De asemenea, internetul îi va ajuta să-şi găsească un job. În plus, strategia vorbeşte şi despre promovarea unor servicii de eguvernare care să poată comunica între ele.

Care sunt barierele pe care le are această strategie în Europa?

Site-ul politico.eu a realizat o schemă simplă prin care analizează această iniţiativă, pe care o puteţi vedea în imaginea de mai jos. Sub poză veţi afla şi care sunt, în detaliu, problemele.

1. Nimeni nu ştie dacă planul acesta va funcţiona. Operatorii şi marile nume din domeniul comerţului online sunt mulţumiţi, dar există bariere existente.

2. Ideile nu sunt revoluţionare. Europa vine cu idei care nu sunt proaste, dar nu sunt riscante, pentru a nu supăra pe nimeni.

3. Nu există nicio strategie prin care UE va convinge guvernele să renunţe la regulile actuale şi să le modifice. Nu se ştie cum vor putea fi modificate tarifele de la Poştă sau influenţarea spectrului.

4.Cloud-ul ar putea fi un dezastru dacă se extinde dincolo de cercetare, iar renunţarea la barierele geografice e interesantă, dar va fi greu de impus.