Studiu Microsoft: gradul de pregătire digitală, factor esenţial în susţinerea organizaţiilor, în perioada pandemiei

Munca de acasă. FOTO Shutterstock

Economist Intelligence Unit (EIU) a publicat rezultatele unui amplu studiu privind evoluţia relaţiei dintre tehnologie, mediul de afaceri şi oameni, în perioada pandemiei COVID-19.

Studiul publicat de EIU prezintă perspectiva liderilor de afaceri din opt industrii distincte asupra provocărilor şi oportunităţilor aduse de pandemie la nivelul organizaţiilor şi despre modul în care iniţiativele digitale au fost adaptate la noua realitate. EIU este divizia de leadership, cercetare şi analiză a The Economist Group şi jucător global în aria de business intelligence pentru zona de management.

Comandat de Microsoft, studiul EIU a analizat în special aspectele legate de lanţurile de aprovizionare, munca de la distanţă, analiza predictivă, procesul de luare a deciziilor, siguranţa şi bunăstarea angajaţilor.

Cercetătorii au făcut conexiuni între gradul de maturitate digitală a organizaţiilor şi capacitatea acestora de a rezista în faţa acestor schimbări fără precedent, descoperind o corelaţie puternică: cu cât companiile s-au axat mai mult pe transformarea digitală, cu atât mai repede au reuşit să-şi redreseze capacităţile operaţionale şi să-şi sprijine angajaţii în a se adapta noilor condiţii de muncă.

„Pandemia COVID-19 a arătat importanţa instrumentelor digitale în ceea ce priveşte capacitatea companiilor de a răspunde rapid la schimbări majore”, a declarat Michael Gold, managing editor, The Economist Intelligence Unit.

Studiul a arătat că industriile acordă o atenţie tot mai mare implicării şi gradului de apropiere al angajaţilor - între ei, în munca lor şi la definirea şi urmărirea unui scop comun. Procentul respondenţilor care susţin că gradul de implicare al angajaţilor este un efect urmărit când vine vorba de noi tehnologii a crescut de la 24% (înainte de pandemie) la 36% (în perioada COVID-19), şi a fost mai mare cu peste 10 puncte procentuale în industria prelucrătoare, în sectorul serviciilor financiare, în retail şi în educaţie.

Pandemia a evidenţiat preocupările sociale - 75% dintre respondenţi sunt de părere că transformarea digitală ar trebui să treacă dincolo de succesul unei afaceri pentru a sprijini societatea, pentru a crea oportunităţi de muncă accesibile şi pentru a găsi modalităţi de abordare a problemelor legate de schimbările climatice şi amprenta de carbon.

Instrumentele digitale au devenit indispensabile în toate industriile, iar cele care sunt puternic digitalizate au raportat o mai mare agilitate în ceea ce priveşte facilitarea muncii de la distanţă, refacerea lanţurilor logistice afectate şi identificarea unor noi metode de relaţionare cu piaţa.

Fie că erau pregătite sau nu, organizaţiile din toate industriile au accelerat procesele de transformare şi au început să se bazeze mai mult pe instrumentele digitale. În cazul acestora, tehnologia cloud a fost foarte importantă, 50% dintre organizaţii spunând că aceasta a jucat un rol esenţial în ceea ce priveşte operaţiunile lor, în perioada pandemiei. Alte instrumente digitale menţionate de organizaţii sunt: tehnologiile care facilitează munca de la distanţă (40%), soluţiile de inteligenţă artificială şi machine learning (33%), precum şi IoT (31%).

Fiecare industrie funcţionează diferit, iar pandemia a expus lacunele digitale în moduri diferite. Profesorii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la aspectele legate de accesul la educaţie şi incluziune, în timp ce producătorii auto s-au axat pe schimbările climatice. În toate industriile, răspunsul uman la tehnologie a fost un factor de neignorat şi o contragreutate la beneficiile pe care le-ar putea avea afacerile. Concluziile studiului, în funcţie de industrie, sunt următoarele:

• Respondenţii din industria auto au menţionat schimbările climatice ca fiind principalul beneficiu al transformării digitale. De asemenea, în industrie, investiţiile sunt direcţionate spre automatizare, eficienţa proceselor şi îmbunătăţirea competenţelor digitale la nivelul forţei de muncă.
• Respondenţii din domeniul educaţiei menţionează dezvoltarea competenţelor şi incluziunea ca beneficii majore ale transformării digitale în domeniul lor, dar sunt îngrijoraţi de lipsa instrumentelor, fapt care creează o barieră în calea progresului digital, precum şi de integrarea fragmentată a soluţiilor tehnologice la nivelul departamentelor.  
• Organizaţiile care activează în domeniul serviciilor financiare au fost cele mai pregătite din punct de vedere digital pentru a face faţă provocărilor aduse de pandemie (precum carantina sau sincopele din lanţurile de aprovizionare). Respondenţii au considerat că pandemia a evidenţiat avantajul competitiv pe care îl au companiile pregătite din punct de vedere digital.
• Organizaţiilor guvernamentale le-a fost mai uşor să obţină bugete pentru investiţii în tehnologie, la începutul pandemiei, şi au prioritizat, în general, instrumentele care facilitează munca de la distanţă şi colaborarea. Cu toate acestea, deficitul în materie de competenţe, precum şi potenţialul impact negativ asociat cu noile tehnologii rămân bariere în calea transformării digitale.
• Organizaţiile din domeniul sănătăţii, care se bazează într-o măsură foarte mare pe interacţiunile directe, au trecut prin cele mai mari transformări cauzate de pandemie, în ceea ce priveşte interacţiunile interne şi externe. Respectând cu stricteţe reglementările privind confidenţialitatea pacienţilor, industria s-a adaptat rapid şi a adoptat capabilităţi virtuale, în paralel cu investiţiile sporite datorate presiunii cauzate de pandemie.
• Înainte de pandemie, în industria prelucrătoare se făceau deja demersuri pentru a acoperi deficitul în materie de competenţe. De asemenea, diversitatea şi incluziunea, dezvoltarea competenţelor şi schimbările climatice se numără printre principalele preocupări care pot fi adresate prin intermediul transformării digitale, potrivit respondenţilor.  
• Respondenţii din mass-media şi comunicaţii sunt îngrijoraţi de faptul că nu vor putea ţine pasul cu schimbările tehnologice şi sunt de părere că principalul beneficiu al transformării digitale, la nivelul industriei, este reprezentat de combaterea dezinformării.  
• Industria de retail şi a bunurilor de larg consum se arată optimistă, considerând că transformarea digitală ar putea avea un impact pozitiv asupra oportunităţilor de locuri de muncă, acesta fiind sectorul care a acordat cea mai mare atenţie impactului social pozitiv al tranziţiei la modelul de lucru de la distanţă. 

Studiul a acoperit 15 ţări de pe continentul american, Asia-Pacific şi Europa, fiind efectuat pe un eşantion de 800 de respondenţi (directori executivi), câte 100 din cele opt industrii: automotive, bunuri de larg consum şi retail, educaţie, servicii financiare, sectorul guvernamental, sănătate, producţie, mass-media şi comunicaţii.