30 de zile cu moto g 5G Plus - Midrange cu specificaţii excelente şi ecran ultra-rapid (TECH REVIEW)
0
Am petrecut ultima lună cu noul midrange al celor de la Motorola, moto g 5G Plus, un telefon adresat celor care vor cea mai bună conectivitate la un preţ redus.
Abordarea celor de la Motorola din ultimii ani a fost una destul de clară: compania a realizat multe telefoane midrange, adresate cât mai multor tipuri de consumatori care vor un anumit lucru la un telefon, fără să plătească însă un preţ foarte ridicat: aşa au apărut moto g stylus, cu al său stylus integrat, One Fusion+, cu camera pop-up şi ecran fără notch şi multe altele.
La prima vedere, moto 5G Plus se înscrie în acelaşi tipar - un telefon care oferă conectivitate 5G ieftină şi ”ciupeşte” din alte specificaţii, pentru a ţine preţul jos. Mă bucur să spun însă că aparenţele înşală destul de mult în cazul de faţă.
Telefonul are un ecran uriaş, de 6,7 inci şi o greutate de 207 grame, fiind astfel destul de greu, lucru explicabil însă prin dimensiunea pe care o are. Construcţia este din plastic, şi în pachet eu am găsit şi o husă transparentă, bună pentru a fi folosită până te decizi să iei ceva mai rezistent, dacă vrei să faci asta. Nu sunt sigur însă că aceasta se găseşte şi în pachetul de retail.
Tot în pachet vei mai găsi încărcătorul pe 20W pe care însă îl vei folosi mult mai rar decât te-ai aşteptat. Însă despre asta discutăm mai pe larg la capitolul autonomiei.
Telefonul are în partea de jos, portul de încărcare pe USB-C, jack-ul de căşti de 3,5mm (!!!) şi difuzorul, în timp ce pe dreapta regăsim butoanele de volum şi butonul de power (cu senzor de amprentă integrat), iar pe stânga un buton dedicat pentru Google Assistant.
Display
Aşa cum am zis, display-ul lui moto g 5G Plus este unul uriaş, având 6,7 inci, cu două găuri care se observă în partea din stânga sus a ecranului, acolo unde se află camera de selfie, senzorul de recunoaştere facială şi camera ultra-wide de selfie. Ai nişte margini negre nici prea mari, nici prea mici, de jur împrejurul telefonului, care însă nu m-au deranjat deloc, remarcându-le în foarte puţine momente.
În privinţa rezoluţiei, avem un LC de 1080 x 2520 de pixeli, cu acel format 21:9 cu care ne-a obişnuit Motorola. Avem certificare HDR10 şi, lucrul care mi-a plăcut poate cel mai mult la acest telefon, o rată de refresh de 90Hz. Aceasta din urmă face ca telefonul să ”zboare”, fiind extrem de rapid în navigaţia prin meniuri şi oferind o experienţă premium pe care o găseşti pe foarte puţine telefoane midrange.
Mi-ar fi plăcut ca ecranul să fie puţin mai luminos, însă cei 6,7 inci sunt excelenţi pentru vizionarea de conţinut, mai ales dacă acela este în format 21:9, pentru că vei putea utiliza fără griji tot spaţiul display-ului. Pe YouTube, vei ”tăia” o bucată din conţinut la videoclipuri dacă îţi doreşti să foloseşti funcţia de full screen, dar nimic fără de care nu poţi trăi.
Performanţă
Înăuntru se află un Snapdragon 765, construit pe 7 nanometri şi alăturat unei combinaţii de 4GB de RAM şi 64GB de stocare, în versiunea testată de mine. Există însă şi o versiune mai scumpă, cu 6GB de RAM şi 128GB de stocare, pentru cei care vor mai multă putere şi stocare, cea din urmă fiind cu siguranţă necesară pentru un utilizator mai ”înrăit”, pentru că cei 64 de GB te cam limitează.
Acestea fiind zise însă, am fost surprins de cât de bine s-a mişcat pe perioada utilizării moto g 5G Plus. Combinaţia de ecran de 90Hz cu procesor midrange şi o memorie RAM destul de mică pare un fel de salată cu ingrediente ciudate, însă funcţionează neaşteptat de bine. Chiar şi în cele mai solicitante jocuri, precum Call of Duty sau Mario Kart Tour, telefonul a performat şi nu a sacadat deloc. Este însă posibil să trebuiască să cobori puţin setările într-un astfel de joc pentru a avea cea mai bună performanţă, deci ţine asta în minte.
Stocarea este UFS 2.1, suficient de rapidă pentru un telefon midrange, însă cum am spus şi mai sus, este puţin cam limitată. Eu am umplut jumătate din cei 64GB numai prin migrarea aplicaţiilor de pe alt telefon, dar asta a inclus şi multe jocuri, precum şi alte aplicaţii pe care le folosesc foarte rar spre deloc. Recomand însă să îţi iei şi un card de memorie, dacă optezi pentru aceeaşi versiunea pe care am testat-o şi eu, mai ales că telefonul are Hybrid Dual SIM.
Cameră
Sistemul de cameră de pe spate este unul pe care Motorola îl numeşte Quad. În realitate, însă, e mai mult un sistem triplu, pentru că cea de-a patra cameră este un senzor de adâncime. Avem însă un senzor principal de 48MP cu f/1.7, un ultrawide de 8MP cu f/2.2 şi un macro de 5MP, tot cu f/2.2.
Mă bucur să spun că sistemul de cameră este unul bun. Bineînţeles, nu se ridică la nivelul unui flagship, dar nici nu trebuie să o facă, vorbim până la urmă de un telefon midrange. Spre mirarea mea, ceea ce mi-a plăcut cel mai mult la acest sistem este camera de macro, care surprinde foarte bine detaliile şi cu care te poţi apropia destul de mult de subiect.
În ceea ce priveşte camera principală, am observat câteva plusuri şi minusuri. În primul rând, la fel ca la macro, detaliile sunt surprinse bine, în cea mai mare parte a timpului. Există însă momente în care ochiul puţin mai antrenat va vedea noise în zonele ”aglomerate” ale fotografiei - precum copacii plini de frunze de pe o stradă, acolo unde se regăsesc multe elemente mărunte şi diferite. Nu e o problemă majoră, dar e una care merită menţionată.
Ultrawide-ul mi-a plăcut foarte mult, din prisma faptului că nu deformează fotografiile nici pe departe precum alte telefoane concurente. Este bine închegat, deşi remarc aici că detaliile mai fine se pierd la un zoom.
Reprezentarea culorilor este bună pe toate cele trei camere, dar puţin cam întunecată în modul default pentru gusturile mele. E în regulă însă, pentru că o poţi regla din setări destul de uşor. Surprinzător, mi-a plăcut mult bokeh-ul pe care îl face moto g 5G Plus - e bine încadrat, nu ”uită” zone prin background şi funcţionează mai tot timpul aşa cum ar trebui.
Puteţi vedea mai multe cadre realizate cu moto g 5G Plus în galeria de aici.
Camera de selfie îşi face şi ea treaba - deşi mai degrabă ar trebui să spun camerele, pentru că avem un wide de 16MP cu f/2.0 şi un ultrawide de 8MP cu f/2.2. La fel ca ”partenerele” de pe spatele telefonului, se descurcă cel mai bine cu surprinderea detaliilor şi bokeh. Recomand însă să scoţi rapid filtrul de beauty.
Un alt atu surprinzător este că telefonul filmează 4K cu camera din spate, la 30 de cadre pe secundă, iar dacă vrei să urci până la 60fps, ai la dispoziţie filmare la 1080p. Stabilizarea este electronică, suficient de bună pentru a reuşi să tragi cadre sigure, dacă nu îţi tremură mâinile mai ceva ca gelatina.
Software şi conectivitate
La partea de software, nu am niciun punct negativ. Îmi place skin-ul de Android aplicat de Motorola pe telefoanele sale, mi se pare simplu, intuitiv şi super uşor de folosit. În plus, sunt fan al acelor Moto Actions, mi se par utile foarte multe dintre ele, simple şi mult mai fun de folosit decât cele cu care ne-am obişnuit deja pe telefoanele altor producători.
De exemplu, poţi atinge ecranul cu trei degete pentru a face un screenshot, poţi aprinde lanterna cu doar două ”shake-uri” ale telefonului, lucruri care pe mine mă fac super încântat să testez telefoane Motorola. Ştiu, pare stupid şi pueril, but we all have our guilty pleasures, cum se spune în limbi străvechi.
Îmi place şi că ambele metode de deblocare biometrică - facială şi prin amprentă - sunt foarte rapide. Senzorul de amprentă este amplasat pe butonul de Power şi înregistrarea amprentei este suficient de rapidă. Moto g 5G Plus are şi NFC, un alt lucru foarte util pe un telefon midrange, pentru că îl poţi utiliza astfel drept card de credit sau te poţi conecta mult mai uşor la alte device-uri.
În ceea ce priveşte conectivitatea, aşa cum spune şi numele, ai parte de 5G ş Bluetooth 5.1. Practic, la acest capitol, telefonul este future proof.
Baterie şi concluzii
În fine, câteva cuvinte şi despre baterie şi promit să fiu succint: este excelentă. Un total de 5000mAh care m-au ţinut aproape două zile, la utilizare normală, o zi întreagă la utilizare intensă - însemnând câteva ore bune de gaming, streaming, browsing şi fotografiat. E cam cea mai bună baterie pe care am testat-o de la ROG Phone II încoace, şi acela e un telefon construit pentru gaming, ceea ce spune destul de multe.
Când ai nevoie de încărcare, ai la dispoziţie charger-ul din cutie, pe 20W - nu e cea mai rapidă, dar cu siguranţă e suficientă, ţinând cont că nu e genul de telefon pe care să îl încarci zilnic.
Şi sunetul este bun, suficient de puternic şi clar chiar şi atunci când atingi volumul maxim.
Dacă ai ajuns până aici, probabil că ai observat că lipsesc teste sintetice. Sincer, mi se pare inutile şi relevă mult prea puţin din experienţa reală pe care ţi-o oferă un telefon, aşa că am renunţat la ele de ceva timp.
În final, întrebarea cea mare ar fi: aş recomanda Motorola moto g 5G Plus? În primul rând, aş recomanda celor de la Motorola să scrie numele dispozitivelor cu majusculă, ca să nu mă mai încurce şi pe mine când scriu aceste rânduri. Apoi, ca să revenim la telefon, da, cu siguranţă l-aş recomanda.
Combinaţia de ecran mare, ultra rapid cu conectivitate 5G, cu o baterie mare şi care te poate ţine mai mult de o zi, cu o cameră bună, care filmează şi în 4K, cu un software bun şi bine integrat mi se pare una excelentă. Sigur, are şi minusurile sale, ca orice device, însă per total moto g 5G Plus mi se pare un pachet foarte bun, la un preţ ”competitiv”, ca să folosesc un cuvânt care este favoritul producătorilor de telefoane.
Motorola moto g 5G Plus este disponibil în versiunea de 6GB de RAM şi 128GB de stocare la Altex, pentru 1800 de lei, şi în ofertele Orange şi Digi. Versiunea testată de mine costă undeva în jur de 300 de euro, însă din nefericire nu am găsit-o pe nicăieri la noi în ţară (la momentul scrierii review-ului). În privinţa culorilor, nu prea ai de ales, pentru că există una singură - albastru.
Se încarcă comentariile...
