Ce e în neregulă cu Android OS?

Smartphone cu sistem de operare Android. FOTO Shutterstock

De curând, din 8 septembrie, o parte a utilizatorilor a trecut la Android 11 şi, ca de fiecare dată când e lansată o nouă versiune, se nasc un val de entuziasm şi unul de nemulţumire.

Entuziaştii sunt cei cu telefoane flagship sau high-end care primesc „repede“ noua versiune şi sunt fericiţi că ei au deja cel mai nou OS. Nemulţumiţii sunt cei cu telefoane mai vechi, de la flagship killer la entry-level, care primesc noile versiuni cu întârziere, uneori şi de un an, sau nu le primesc niciodată.

Înainte de a trece mai departe, trebuie menţionat că sistemul de operare dezvoltat de Google funcţionează pe aproape 75% din numărul total de terminale smartphone şi tablete, potrivit datelor din septembrie 2020 oferite de statcounter. Acest 75% e împărţit la rândul său într-o multitudine de versiuni, mai noi sau mai vechi. Am găsit şi o situaţie pentru piaţa din România, care pare mai omogenă decât cea globală. Peste 45% din utilizatorii români au deja Android 10. 

O întrebare îmi vine în minte citind aceste date: de ce este Android atât de fragmentat? Principalul motiv este că sistemul de operare este utilizat de o multitudine de companii din toată lumea, care produc un număr uriaş de dispozitive. Deci, Google ori nu e interesat să actualizeze toate aceste miliarde de dispozitive, ori nu poate s-o facă. Nu ştim exact, dar într-adevăr, una dintre cele mai grave probleme ale sistemului de operare este lipsa de omogenitate a versiunilor. Şi aşa ajungem la actualizări.

De ce există această mare problemă cu actualizările? 

Companiile mari lansează anual zeci de modele diferite pe diverse pieţe şi din diverse segmente de preţ. De obicei există o lansare importantă în primăvară şi una în toamnă.

Primul motiv de întârziere în actualizarea unei versiuni ţine de priorităţi. Cea mai mare parte a dezvoltatorilor unei companii se concentrează pe modelele proaspăt lansate sau pe cele care urmează să apară.

Al doilea motiv pentru care există întârzieri este modificarea / adaptarea / personalizarea sistemului de operare după standardele producătorului şi în funcţie de hardware-ul terminalului. Sunt puţini producători care nu intervin peste OS sau a căror intervenţie e minimală. 

Al treilea motiv de întârziere pentru actualizările de versiune este intervenţia operatorilor de telefonie mobilă. Cei care livrează noile versiuni, OTA (over the air) sunt operatorii, care modifică şi ei în funcţie de caracteristicile reţelei sistemul de operare şi opţional adaugă şi aplicaţii proprii, de cloud, de gestionare a serviciilor etc.

Fiecare dintre aceşti trei paşi conţine şi o perioadă de testare a dispozitivelor. Nimeni nu face modificări fără să verifice cum funcţionează sistemul după ce a intervenit. Dacă testarea e suficient de precisă sau de la ce procent în sus actualizarea e considerată sigură, nu ştim.

Până la urmă, ce e în neregulă cu Android?

• în majoritatea cazurilor primeşti actualizări ale versiunilor doar 2 ani, iar un smartphone cu hardware de calitate rezistă până la 4 ani.
• dacă ai noroc primeşti actualizări de securitate 3 ani; din 2020 mai multe companii au pus accent pe asta.
• pentru că versiunile ulterioare nu sunt atât de mult testate ca versiunea originală cu care vine telefonul, mulţi se plâng că bateria se consumă mai repede, că încep să apară întârzieri în utilizare, de probleme de reţea şi de conectare cu ceasuri, brăţări, căşti.
• personalizarea sistemului de operare generează o încărcare de multe ori nedorită, o interfaţă greoaie, aplicaţii dublate, o piaţă de aplicaţii în plus, pe care cel mai probabil o foloseşti doar de curiozitate.

Probabil că acum te gândeşti că urăsc Androidul şi că am scris această opinie pentru că sunt fan iOS. Nimic mai fals, sunt fan Android şi utilizator al sistemului de operare de 9 ani, de la Android 2.3 (Gingerbread). De la versiunea 7 încoace, Android a devenit un OS acceptabil, dar până la momentul în care va deveni bun, mai e mult de lucru. Şi n-am zis nimic de privacy!