Lumia 800 putea fi salvarea Nokia. N-a fost.

În septembrie 2013, Nokia vindea către Microsoft cea mai cunoscută parte a sa: divizia de telefoane. Doi ani mai târziu, fostul lider e aproape uitat, iar Microsoft tocmai şi-a lansat cele mai noi telefoane.

Până să fie cumpărată de Microsoft, divizia mobilă a Nokia era imensă. A fost pe locul întâi în lume pe când Apple şi Samsung nici nu visau să se bată la podium. A pierdut însă odată cu primul iPhone şi niciodată nu şi-a revenit suficient de bine. Totuşi, a creat mereu telefoane cu un hardware bun. Windows Phone se putea dovedi o salvare, dar n-a fost. Spre finalul lui 2013, tranzacţie care s-a finalizat aproape un an mai târziu, Microsoft a cumpărat Nokia pentru 7,2 miliarde de dolari.

A rămas în Finlanda o parte din Nokia. Este cea care s-a ocupat şi se ocupă de dezvoltare de aplicaţii şi dezvoltare software şi alte proiecte, iar a doua divizie este cea care se ocupă de reţelistică şi care anul acesta a preluat Alcatel-Lucent pentru 15 miliarde de euro. Noua entitate va valora aproximativ 40 de miliarde de euro şi va fi controlată în proporţie de 66,5% de Nokia. De cealaltă parte, Alcatel va deţine 33,5%. Deşi are mii de patente în domeniul reţelisticii, într-o istorie de peste 150 de ani, Nokia s-a remarcat cel mai bine odată cu evoluţia telefoniei mobile.

Când Microsoft a cumpărat Nokia, divizia dispozitive mobile, a preferat să investească aproximativ cinci miliarde de dolari în partea care, propriu-zis, construieşte telefoane, iar cu alte aproape 2,2 miliarde de dolari a închiriat timp de 10 ani patente Nokia excelente pentru telecom. De ce a făcut Microsoft aşa ceva? Ei bine, pentru un flux de bani din zona producătorilor cu Android.

Microsoft face bani din Android, fără să facă ceva cu Android

Google a cumpărat în 2011, pentru 12,5 miliarde de dolari, Motorola. Era o companie care nu reuşea de niciun fel în zona mobile, dar care avea un portofoliu impresionant de patente pe care Google le-a folosit în Android. Microsoft are propriile sale patente prin care i-a convins pe producători ca HTC, Huawei sau Samsung să-i plătească bani pentru fiecare telefon cu Android vândut. Iar Nokia are unele dintre cele mai bune patente din domeniu, aşa că o „închiriere“ pentru 10 ani este perfectă cât timp Microsoft încearcă să transforme Windows pentru telefoane într-un succes.

Ai observat, probabil, că Samsung şi Asus preinstalează aplicaţii Microsoft pe telefoanele lor. Nu este de dragul suite Office, ci de nevoie. Decât să plătească o taxă per dispozitiv, au acceptat să folosească software Microsoft. Odată cu închirierea patentelor Nokia, Microsoft şi-a întărit portofoliul în viitoare discuţii cu producători din zona Android. Totodată, este pentru prima dată când Nokia şi-a închiriat patentele, fie şi doar pentru o perioadă limitată.

Mai este un detaliu de care ar trebui să se ţină cont aici. Spre deosebire de Motorola, Nokia a ales să licenţieze proprietatea sa intelectuală. Asta înseamnă că fie nu a obţinut suficient de mult pe ele, fie consideră că în următorul deceniu vor deveni mai valoroase. Sau poate Microsoft pur şi simplu n-a vrut să plătească mai mult de miliardele pe care le-a oferit. Oricum, nu s-a ajuns în cazul Google - Motorola, când divizia mobilă a acestei companii a fost vândută pentru aproape trei miliarde de dolari către Lenovo. Nokia, divizia mobilă, a fost înglobată în Microsoft şi „ucis“ brandul. Acum, telefoanele sunt Microsoft Lumia.

Noile Lumia, noile concedieri şi noua Nokia

Au fost concediaţi 18.000 de angajaţi în 2014 şi 7.800 în anul acesta. Sunt două valuri de „optimizări“ cauzate, în mare parte, de achiziţia Nokia. Au fost 32.000 de angajaţi Nokia de la grupul Dispozitive şi Servicii care au devenit oameni ai Microsoft. Acum, au fost „optimizaţi“. Totuşi, asta e situaţia la Microsoft, care, recent, a lansat Microsoft Lumia 950 şi Lumia 950 XL, Surface Book, primul său laptop, şi noua tabletă Surface Pro 4. Hardware şi software pentru o companie imensă, care până acum a fost recunoscută pentru software, în speţă Windows.

Revenind la Nokia, compania încă are miliarde pe mână şi un cuvânt puternic de spus în reţelistică. Totuşi, nu mai are pe dispozitive mobile, deşi brandul este suficient de puternic. Până acum, singurul gadget este Nokia N1, o tabletă sub acest nume, dar construită de Foxconn în China. S-a vândut foarte bine tot în China, rulează Android şi pe aceasta a debutat portul USB-C, noul standard în domeniu.

Când revine Nokia pe telefoane

„Vom căuta parteneri potriviţi. Microsoft construieşte acum telefoane mobile. Noi vom avea un cuvânt de spus pentru design şi vom licenţia brandul“, a declarat Rajeev Suri, directorul Nokia, la mijlocul acestui an despre viitorul companiei în telefonie mobile. Nu va mai produce, nu va mai avea fabrici şi nici nu se va preocupa prea mult de hardware. Va decide însă asupra designului, cum s-a întâmplat la tableta Nokia N1, şi va folosi Android. Produsele vor fi numite Nokia, dar nu vor fi ale Nokia, ci ale Foxconn sau ale altui producător.

Nokia a creat pentru Android pachetul de hărţi HERE, cumpărat anul acesta de Audi, BMW şi Mercedes pentru aproximativ 3,15 miliarde de euro. A mai creat şi Z Launcher, o interfaţă care „intuieşte“ de ce aplicaţii ai nevoie. Şi probabil că lista nu se va opri aici. Vor fi interesante telefoanele, dar succesul Nokia rămâne într-un singur sistem: Symbian.

A încercat cu Maemo (distribuţie bazată pe Linux) - când iPhone era la început, dar nu l-a dus mai departe, cu MeeGo - a eşuat şi acum acel ecosistem a devenit Sailfish, dezvoltat de foşti angajaţi Nokia, cu Android - Nokia X n-avea acces la Google Play, doar la magazine terţe şi neinteresante, şi cu Windows Phone. A eşuat de fiecare dată, pentru că de fiecare dată era cu un pas în spate. Cu Windows Phone cea mai mare problemă a fost lipsa de aplicaţii, chiar dacă Nokia a creat cele mai multe pentru platforma Microsoft.

Într-un articol din „New York Times” se confirma că Nokia avea un plan B în caz că afacerea cu Microsoft nu se concretiza, iar rezultatele din Windows Phone întârziau să apară. Potrivit unor reprezentanţi ai Nokia, care au lucrat la proiectul confidenţial, o echipă a luat telefoanele Lumia şi au rulat Android pe ele, modificându-le pentru o asemenea misiune. Acest lucru se întâmpla cu mult înainte ca Nokia şi Microsoft să semneze vânzarea diviziei mobile a finlandezilor pentru suma de 7,2 miliarde de dolari. Şefii de la Microsoft ştiau de acest lucru, un reminder al faptului că Nokia are încă putere şi experienţă în crearea de telefoane mobile. Nu au mai fost însă lansate.

Cel mai probabil, în 2016 vom vedea smartphone Nokia, tabletă Nokia şi, de ce nu? smartwatch Nokia. Vor purta logo-ul, vor fi denumite astfel, dar vor trece prin China şi nu vor mai reprezenta decât prin brand acel renume. Vremea Nokia a fost până în 2008, când iPhone a început să crească. Au urmat ani de agonie şi poate cea mai bună caracterizare pentru ei a avut-o Stephen Elop, ultimul director al Nokia înainte de marea vânzare.

El a sus că Nokia a irosit, după lansarea primului iPhone, nişte idei bune. „(…) am caracterizat-o drept «un peisaj cu bijuterii neşlefuite», când am văzut divizia de Cercetare şi Dezvoltare a Nokia“, a afirmat Elop. Nokia a fost înfiinţată în 1890, producând iniţial hârtie. Acum, a fost prinţ şi a fost cerşetor şi rămâne drept un simbol al neadaptării la vremuri pentru toţi ceilalţi giganţi. Se prea poate că Nokia trebuia să „moară“ ca să trăiască drept o legendă.

<a href="https://www.facebook.com/adevarultech" target="_blank" rel="nofollow">Hai pe Facebook ca să ştii ce-i nou şi când nu eşti pe site!</a>