DEZBATERE Facebook - e normal să fim traşi la răspundere în justiţie pentru ceea ce publicăm pe reţelele sociale?
0
Curtea de Apel din Târgu Mureş a decis că Facebook este spaţiu public, şi nu privat. La baza acestui caz se află un mesaj publicat pe Facebook de Mircea Munteanu Nicolae, fostul director de cabinet al Prefecturii Târgu Mureş. „Adevărul“ a discutat cu oameni de media şi cu specialişti în prevederile juridice pentru a vedea dacă se poate trage o linie între public şi privat.
Mircea Munteanu a publicat pe Facebook mesajul: „Arbeit macht frei - asta să înţeleagă protestatarii“. Acest lucru s-a întâmplat în timpul protestelor din iarna anului trecut împotriva guvernului Boc, pe data de 19.01.2012. CNCD l-a sancţionat în februarie 2012, ca urmare a autosesizării Consiliului, cu amendă de 1.000 de lei. Motivul invocat a fost că fapta sa constituie propagandă naţionalistă care aduce atingere demnităţii umane.
Curtea de Apel din Târgu Mureş şi-a motivat decizia apreciind că Facebook este spaţiu public, deci ceea ce a afirmat Mircea Munteanu se supune prevederilor în rigoare. Totuşi, este sau nu Facebook (sau oricare altă reţea socială) spaţiu public?
„New Media“ şi noi unelte pentru respectarea demnităţii umane
Ioana Avădani consideră că sentinţa Curţii de Apel din Târgu Mureş se adaugă unora similare referitoare la modul în care regulile privind protejarea demnităţii umane şi a intimităţii se reflectă în „New Media“. Ioana Avădani este director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, visitig fellow al programului Media and Democracy in Central and Eastern Europe, European Studies center, University of Oxford.
Ioana Avădani susţine că prin setările de confidenţialitate poţi regla cui permiţi să vadă ceea ce publici, iar fluxul de informaţii s-ar asemăna mai mult cu o corespondenţă privată, dar apare altă problemă în acest caz. „Nu ştiu însă în ce măsură şi prin ce documente se poate demonstra că anumite setări erau active la momentul postării unui anume conţinut, susţine aceasta“.
Fiecare caz în care se aduce vorba de spaţiu public sau privat trebuie să se discute individual, deoarece nu poate fi trasată o linie clară. „Întrebarea care se ridică este dacă judecătorii din România sunt la curent cu toate aceste aspecte, dacă există o preocupare coordonată a magistraţilor de a discuta şi a-şi armoniza poziţiile pe marginea problemelor pe care noile tehnologii le ridică asupra aplicării legii în România“, mai afirmă Avădani.
Să te plângi că un mesaj postat pe o reţea socială este privat, e ca şi cum ai fi nemulţumit că, după ce ai pus un poster în balconul proprietate privată cu vedere spre Piaţa Victoriei, acesta a fost citit de trecători. Dragoş Stanca
Dragoş Stanca, om de media şi comunicare, spune că suma de factori implicaţi într-o astfel de decizie este foarte mare. „[Depinde] de care parte a unei reţele vorbim – chat, email sau Timeline, News Feed etc. -, dacă există sau nu anumite setări de confidenţialitate setate şi, mai ales, dacă termenii şi condiţiile reţelei prevăd acest lucru“, afirmă acesta. Dragoş Stanca mai declară că în afara mesajelor email din căsuţă proprie şi personală, restul materialelor publicate pe Internet nu intră sub incidenţa legii care protejează intimitatea. „Să te plângi că un mesaj postat pe o reţea socială este privat, e ca şi cum ai fi nemulţumit că, după ce ai pus un poster în balconul proprietate privată cu vedere spre Piaţa Victoriei, acesta a fost citit de trecători“, a mai zis Stanca.
Horea Bădău, autorul primului manual de Social Media din România, afirmă că ar trebui făcută o distincţie între conturile cu număr mare de prieteni şi conturile cu sub 100 de prieteni. „Instanţa a asimilat contul de prieten unui spaţiu public şi datorită faptului că prietenii respectivi pot da share unui mesaj. Cred că se deschide un precedent interesant, care înseamnă că de acum înainte se va sancţiona bârfa“, mai susţine acesta.
Cazul comentat de avocaţi
Internetul este un spaţiu public, susţine Daniel Dragnea, dar o reţea socială nu neapărat. Daniel Dragnea este asociat la firma de avocatură Voicu & Filipescu şi fost şef al Departamentului de Control din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
„A considera a priori că o reţea de socializare este un spaţiu public fără niciun fel de circumstanţiere este cel puţin hazardat din partea unui judecător“, susţine acesta şi subliniză faptul că fiecare caz care implică o reţea socială trebuie judecat independent. „Atât timp cât o reţea socială oferă setări de confidenţialitate, şi Facebook are asta pentru că te întreabă dacă eşti de acord sau nu cu lista de Termeni şi Condiţii atunci când îţi faci contul, atunci nu este automat spaţiu public, lucrurile pe care le publici au o destinaţie pe care o controlezi“, mai spune Daniel Dragnea.
Dacă reţeaua socială Facebook este un spaţiu public [...] atunci nici mesajele transmise între utilizatori nu mai sunt confidenţiale. Daniel Dragnea
Daniel Dragnea mai spune că expresia „Arbeit macht frei“ a căpătat conotaţii negative din cauza naziştilor, dar asta nu înseamnă că este cunoscută de către toţi cetăţenii, iar larga înţelegere a frazei s-ar stabili printr-un studiu, ceea ce n-a fost cazul. „Dacă reţeaua socială Facebook este un spaţiu public şi toate lucrurile care fac parte din ea se supun acestui fapt, atunci nici mesajele transmise între utilizatori nu mai sunt confidenţiale, ci exprimate public. Ceea ce e fals“, mai adaugă acesta.
Avocatul Doru Costea consideră că opiniile exprimate doar într-un grup de prieteni intră în spaţiu privat. El este membru al Asociaţiei International Media Lawyers Association şi membru fondator al organizaţiei Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie. „Atât timp cât este vorba despre o discuţie privată care are loc într-un mediu virtual care nu poate fi accesat decât de cercul meu de prieteni, atunci e ca şi cum am sta împreună la o şuetă“, declară acesta.
Există şi oameni „pro“ sentinţei
Cristian China-Birta, cunoscut drept „Chinezu“ şi care administrează mai multe domenii de Internet, susţine că această sentinţă este bună. „Era evident pentru oricine, la nivel de common sense, cum zice englezul, că ce pui pe facebok este public. Dar acum justiţia nu mai lasă loc de interpretări şi o zice clar“, afirmă el. Ce aduce bun această decizie? „[...] o responsabilizare a fiecăruia dintre noi în legătură cu ce punem pe Facebook“, mai spune acesta.
Situaţia în alte ţări
Ioana Avădani spune că România nu e singulară în astfel de decizii. „În 2011, un judecător britanic a emis o decizie de interdicţie de publicare a unor informaţii (legate de viaţa privată a unei persoane) incluzând orice reţea de socializare, inclusiv Facebook şi Twiter. [...] decizia a fost luată şi este citată ca fiind prima hotărâre judecătorească menţionând Facebook“.
Dragoş Stanca afirmă că dacă o fotografie publicată într-un grup privat pe Facebook este luată şi transformată într-un videoclip publicat pe YouTube, devine vina prietenului, nu a reţelei că intimitatea ţi-a fost violată. „[...] au fost inclusiv articole legate de fotografii ale familiei Zuckerberg care au ajuns în public [...]. Din nou, ţine de responsabilitatea personală a fiecăruia. Nu există viaţă reală şi viaţă virtuală. Există viaţă şi atât“.
Interferează regulamentul propriu al reţelei cu legea? Dragoş Stanca subliniază că cei care o folosesc în scopuri ilegale nu au decât să suporte consecinţele. „O reţea de telefonie mobilă, de exemplu, nu poate fi acuzată de nimic în cazul în care cineva o foloseşte ca să ordone un asasinat“.
Ce rămâne de făcut? Cel mai important lucru e ca fiecare utilizator să aibă grijă de conţinutul pe care îl generează şi mai ales să aibă grijă pe cine lasă să vadă acel conţinut.
Se încarcă comentariile...
