Cercetătorii au găsit fosile de plante în gheaţa extrasă de la peste 1 kilometru adâncime de o bază militară secretă din Groenlanda VIDEO

Gheaţă care se topeşte în apropiere de Kangerlussuaq Groenlanda FOTO SHUTTERSTOCK

Cercetătorii de la Universitatea din Vermont au publicat pe 15 martie în „Proceedings of the National Academy of Sciences” un studiu privind o mostră de pământ îngheţat extrasă de la peste un kilometri adâncime din calota glaciară din nord-vestul Groenlandei, în 1963.

Aceasta a fost prelevată de o misiune secretă a armatei americane care a construit o staţie falsă de cercetare sperând să poată îngropa acolo rachete nucleare.

Misiunea militară a fost abandonată în 1966 şi mostra în care oamenii de ştiinţă de atunci n-au văzut mai mult decât o bucată de gheaţă a fost redescoperită accidental abia în 2017, după ce fost mutată din SUA la Universitatea din Copenhaga.

Cercetătorii de la Universitatea din Vermont au analizat-o în 2019, ca să identifice în acel pământ fosile de plante constând în rămurele şi frunze, arătând că într-o perioadă cuprinsă între câteva sute de mii şi un milion de ani Groenlanda s-a dezgheţat şi a avut poate un ecosistem de tundră, scriu cercetătorii în The Conversation.

O echipă internaţională de cercetători condusă de Andrew Christ de la Universitatea Vermont a fost uimită să se găsească în faţa unei dovezi „directe” şi „puternice” a faptului că Groenlanda e mai sensibilă decât a fost estimat la perioadele de încălzire climatică, relatează Science Daily.

„De regulă calotele de gheaţă pulverizează şi distrug totul în calea lor, dar am putut descoperi structuri delicate de plante perfect conservate. Sunt fosile dar arată ca şi cum ar fi murit ieri, Sunt o capsulă a timpului pentru ce a crescut în Groenlanda şi ceva ce nu mai putem găsi nicăieri”, a explicat Christ.

Studiul furnizează una dintre cele mai puternice dovezi de până acum ale vulnerabilităţii la dezgheţ a Groenlandei, în prezent acoperită de gheaţă pe o suprafaţă de 1,7 milioane kilometri pătraţi, în condiţiile în care o eventuală topire completă a calotei glaciare poate creşte nivelul mării până la circa 7 metri, suficient pentru a inunda toate oraşele de coastă.

„Nu este o problemă pentru 20 de generaţii de aici înainte, ci una urgentă pentru următorii 50 de ani”, spune Paul Bierman, geolog la Universitatea din Vermont şi cercetător la institutul Gund pentru mediu.

Mostra a fost prelevată de o bază militară secretă din timpul Războiului Rece, Camp Century, parte a Proiectului Iceworm prin care SUA îşi propuneau să ascundă sub pământ 600 de rachete nucleare în raza de bătaie a URSS. 

Dar oamenii de ştiinţă au forat la 1.368 de metri sub gheaţă interesaţi fiind să obţină date despre gheaţa în sine pentru a înţelege perioadele glaciare, astfel că n-au dat atenţie pământului scos la suprafaţă. Mostra a fost mutată în Danemarca în anii 1990 şi a fost uitată până când a trebuit transferată într-un alt congelator.

Până acum se credea, pe baza unor dovezi indirecte provenite din mostre oceanice, că Groenlanda a rămas îngheţată în ultimii 2,6 milioane de ani - dar şi în perioadele interglaciare din ultimul milion de ani (durând fiecare circa 10.000 de ani) - dar în mare măsură nu se ştie ce ecosisteme ar fi putut exista înainte de ultima astfel de perioadă, încheiată acum circa 120.000 de ani.

Totuşi, cercetătorii arată în noul studiu că pe locul unde s-a forat la Camp Century, situat la circa 120 de kilometri de ţărm, au crescut muşchi şi chiar molizi, după ce gheaţa s-a topit.

Echipa a putut corobora date obţinute din mostre de gheaţă extrase din calota glaciară din centrul Groenlandei în anii 90.

Analiza fosilelor a constat în măsurători ale expunerii la radiaţiile cosmice pentru a stabili cât timp s-au aflat la suprafaţă vs îngropate , în timp ce măsurători ale unui oxigen rar din gheaţă au putut furniza date despre precipitaţii care ar fi căzut la altitudine mai joasă, pe pământul lipsit de gheaţă.

În combinaţie cu alte tehnici de măsurare, şi datare carbonică a bucăţilor de lemn din mostra de pământ şi a ordinii straturilor, cercetătorii au concluzionat că Groenlanda s-a dezgheţat cel puţin o dată în ultimul milion de ani şi a fost verde. 

„Studiul nostru arată că Groenlanda este mult mai sensibilă la încălzirea climatică naturală decât am fi crezut, or noi ştim deja că omenirea încălzeşte planeta într-un ritm excedându-l pe cel natural”, spune Christ, autorul principal al studiului.