China a construit o lună artificială care pluteşte într-un mediu cu gravitaţie scăzută

FOTO Arhivă

Cercetătorii chinezi au creat un mediu cu gravitaţie scăzută pentru o lună artificială, inspirându-se din experimentele care au levitat o broască cu ajutorul magneţilor.

Savanţii chinezi au conceput un simulator al mediului lunar la Instalaţia de cercetare situată în oraşul estic Xuzhou din provincia Jiangsu. Acesta urmează să fie lansat oficial în câteva luni.

Coordonatorul studiului,  Li Ruilin, de la Universitatea tehnică China, spune că este prima lună artificială din lume fiind de natură să ducă simulările mediului lunar la un alt nivel.

Li susţine că simulatorul poate face gravitatea „să dispară” şi condiţiile de gravitate scăzută să „ţină cât timp vrem”.

Simulatorul constă într-o cameră vidată susţinută de un câmp magnetic unde pluteşte o lună în miniatură, cu un diametru de 60 de centimetri, într-un peisaj cu roci şi praf supus aceleiaşi forţe gravitaţionale precum cea lunară, adică circa 16,6% din cea a Pământului.

Li a dezvăluit că s-a inspirat din experimentele fizicianului de origine rusă Andre Geim de a levita o broaşte cu ajutorul magneţilor, muncă care i-a adus un premiul „Ig Nobel”, dedicat răsplătirii realizărilor ştiinţifice care „mai întâi fac oamenii să râdă şi apoi să gândească”.  Geim, care lucrează la Universitatea din Manchester din Anglia, a câştigat Premiul Nobel pentru Fizică în 2010 pentru cercetările sale cu privire la grafen.

China are propriul program de explorare lunară – numit după zeiţa mitică a lunii Chang’e – ale cărei misiuni recente au inclus  aterizarea unui rover pe partea îndepărtată a lunii. în 2019 , iar în 2020 aducerea unor   probe de rocă lunară pe Pământ după 44 de ani.

China îşi propune în continuare să ducă astronauţi pe Lună până în 2030 şi să înfiinţeze o bază comună de cercetare lunară cu Rusia . Autorităţile spaţiale chineze au declarat luna trecută că construcţia staţiei de cercetare ar putea începe mai devreme decât era prevăzut, şi anume  în 2027. pe fondul îngrijorărilor cu privire la măsurile propuse de SUA de a stabili reguli pentru viitoarele activităţi lunare. La rândul său, NASA intenţionează să trimită astronauţi pe Lună până în 2024 în cadrul programului său Artemis.

E de aşteptat ca instalaţia Xuzhou să joace un rol cheie în viitoarele misiuni lunare ale Chinei, inclusiv construirea infrastructurii pe Lună, a spus Li.

Acesta va permite oamenilor de ştiinţă să testeze echipamentele – şi potenţial să prevină greşelile de calcul costisitoare – într-o simulare a mediului lunar extrem, în care rocile şi praful se pot comporta într-un mod complet diferit decât pe Pământ.  Lună nu are atmosferă, temperatura se poate schimba rapid şi dramatic, iar la gravitaţie scăzută particulele de sol sunt mai slab legate între ele.

Potrivit lui Li, simulatorul lunar ar putea fi folosit la testarea noilor tehnologii, cum ar fi imprimarea 3D, în măsura în care acestea ar putea fi utile pentru a ridica structuri pe suprafaţa lunară. Ar putea avea un rol în evalua fezabilitatea unei aşezări umane permanente, inclusiv probleme precum cât de bine pot reţine căldura suprafaţele, a spus el.

„Unele experimente efectuate în mediul simulat ne pot oferi, de asemenea, câteva indicii importante, cum ar fi unde să căutăm apa blocată sub suprafaţă”, a spus el.

Simularea mediului lunar aspru pe Pământ nu a fost o sarcină uşoară – forţa magnetică necesară fiind atât de puternică încât putea rupe componente precum firele superconductoare. Apoi, camera vidată funcţionează datorită a numeroase componente metalice, fiind sensibilă la un magnet puternic.

Li a spus că instalaţia de cercetare chineză va fi deschisă cercetătorilor din întreaga lume.