Ştiinţă

articolul anterior articolul urmator

Ipoteză-şoc: Viaţă în Universul timpuriu?

39
7 Feb 2014 10:20:38
Mircea Goia
Formarea Universului     Foto: Wikipedia
Formarea Universului     Foto: Wikipedia

Un cercetător al universităţii Harvard a lansat recent ipoteza apariţiei vieţii în timpul Universului foarte tânăr (10-17 milioane ani). În acea vreme radiaţia cosmică de fond ar fi avut o temperatură care ar fi suportat apa în stare lichidă chiar şi pe planetele care nu erau în zonele considerate azi locuibile (genul Pământului).

Radiaţia cosmică de fond a fost descoperită de astronomii americani  Arno Penzias şi Robert Wilson în 1964 şi este o radiaţie care a luat naştere la 300.000-400.000 ani după marea explozie care se presupune că a creat Universul: Big Bang.
 
Această radiaţie e răspândită destul de uniform de-a lungul Universului actual în toate direcţiile lui, în unele părţi arătând o temperatură mai crescută, în altele mai scăzută (diferenţe mici). 
  
În ziua de azi radiaţia cosmică de fond are o temperatură cu doar 2-3 grade peste zero absolut (-273.15 grade Celsius) dar la momentul când a fost creată această radiaţie avea temperaturi de mii de grade (cum e temperatura la suprafaţa Soarelui, de exemplu). 
 
Radiaţia cosmică de fond aşa cum e vazută azi    Foto: Wikipedia
 
  
Ipoteza cu care a venit recent astro-fizicianul american Abraham Loeb presupune că la 10-17 milioane de ani de la Big Bang această radiaţie s-a răcit suficient, ca urmare a expansiunii Universului, încât a avut o temperatură între 0 şi 100 de grade Celsius (273-373 grade Kelvin) ceea ce ar fi permis anumitor planete potenţial formate să poată avea apa lichidă chiar dacă ele nu ar fi fost plasate în zona orbitei din jurul stelelor pe care noi o considerăm azi locuibilă (vezi orbita Pământului). Practic, tot Universul de la acea vreme ar fi fost învăluit de o temperatură pe care noi astăzi o considerăm favorabilă vieţii. 
 
Având apă lichidă, unele din aceste planete ar fi putut dezvolta viaţa la o vârstă foarte tânără a Universului (vârstă de azi a Universului este de 13.8 miliarde de ani iar a Pământului este în jur de 4.5 miliarde de ani) ceea ce înseamnă că ar fi putut, în timp, evolua chiar viaţă inteligentă. 
  
La acea vârstă timpurie a Universului materialul pentru formarea potenţialelor planete ar fi putut fi furnizat de acele stele masive care s-au format şi care şi-au sfârşit viaţa rapid, raportat la timpul cosmic, în explozii de supernove.
 
 
  
Ipoteza lui Loeb este una simplă şi care, practic, a stat în faţa ochilor tot timpul, dar nu a fost văzută până acum. 
 
Dacă radiaţia de fond a fost fierbinte era logic că odată cu expansiunea Universului ea să se răcească iar în procesul răcirii să ajungă la o temperatură care ar fi putut permite apei lichide să existe pe anumite planete care poate nu erau în zona considerată locuibilă.  
 Procesul de răcire fiind lent, Universul sau o parte din el ar fi putut rămâne la acea temperatură agreabilă destul timp încât să permită vieţii şi chiar a vieţii inteligente să apară şi să evolueze.  
 
Continuând răcirea, radiaţia de fond cosmică ar fi trecut la temperaturi mult mai joase (ceea ce s-a şi întâmplat) dar acele eventuale planete care ar fi dezvoltat viaţă ar fi putut dezvolta, de asemenea, şi civilizaţii care poate ar fi avut destul timp evolueze şi să migreze de pe planetele natale (dacă nu ar mai fi putut susţine viaţa)  către altele care ar fi putut oferi condiţii acceptabile şi fără contribuţia radiaţiei de fond cosmică. 
 
Sau, dacă viaţa inteligentă nu ar fi avut timp să apară, măcar sporii vieţii primordiale să fi fost răspîndiţi în Univers, în timp. 
  
Câteodată cele mai bune idei şi rezolvări se află în faţa ochilor noştri. 
 
Ipoteza lui Loeb nu rezolvă misterele apariţiei vieţii în Univers, dar e o ipoteză interesantă. 
  
  
Surse: NPR, Cornell University Library 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

39 Comentarii

Harry Porter
7.02.2014, 10:40:06

Este exact cum scrie in Biblie,si eu eram contrariat pe tema asta,acuma misterul pare deslusit! Pământul a dat din sine verdeaţă: iarbă, care face sămânţă, după felul şi după asemănarea ei, şi pomi roditori, cu sămânţă, după fel, pe pământ. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. 13. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a treia. 14. Şi a zis Dumnezeu: "Să fie luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pe pământ, să despartă ziua de noapte şi să fie semne ca să deosebească anotimpurile, zilele şi anii, 15. Şi să slujească drept luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pământul. Şi a fost aşa..Ziua a patra!

-8 (20 voturi)
Camelian Propinatiu
7.02.2014, 13:12:55

Daca Viata a aparut asa de timpuriu, a fost destul ragaz sa apara inca Ceva!

+2 (6 voturi)
Costel Musteata
7.02.2014, 13:25:36

"Dacă Dumnezeu a creat lumea, unde era El înainte de a o crea? [...] dacă spuneți că este transcendent și nu avea nevoie de ajutor, unde este El acum? [...] Și cum poate un Dumnezeu imaterial să făurească o lume materială? Dacă Dumnezeu este de-a pururi perfect și complet, cum a putut să-i apară dorința de a construi?"

+4 (16 voturi)
altVasile
7.02.2014, 12:43:20

”Având apă lichidă, unele din aceste planete ar fi putut dezvolta viaţa la o vârstă foarte tânără a Universului - ceea ce înseamnă că ar fi putut, în timp, evolua chiar viaţă inteligentă.” Apa în stare lichidă este o condiție necesară pentru apariția vieții, însă nu este nici pe departe suficientă. De la apa lichidă până la apariția vieții este o cale lungăăăăăăăăăăă. Viața, orice formă de viață, are nevoie de două componente absolut esențiale: INFORMAȚIE + ORGANIZARE. Nu le ai, nu ai viață. Informația este păstrată in ADN, iar organizarea este asigurată cu ajutorul proteinelor. Pentru a arăta cat de ridicolă este credința acelora care cred că viața a putut să apară la intamplare voi prezenta probabilitatea de obținere, la intamplare, a unei singure proteine, de doar 100 de aminoacizi (o proteină de mărime medie fiind compusă din 300 de aminoacizi). 1. Pentru realizarea proteinei, aminoacizii trebuie să se unească intre ei printr-o legătură peptidică (peptide bond). Totuși in natură sunt posibile multe alte tipuri de legături intre aminoacizi, legăturile peptidice și legăturile nepeptidice intamplandu-se cam cu aceeași probabilitate. Ceea ce inseamnă că probabilitatea de a avea, la intamplare, 100 de aminoacizi care se unesc exclusiv prin legături peptidice este de aproximativ 1 din 10^30 (10 la puterea 30). 2. In natură, orice aminoacid care se găsește in proteine (cu o singură excepție) are o imagine in oglindă distinctă, una stangace, iar alta dreptace. Proteinele funcționale tolerează doar aminoacizii stangaci. Totuși in reacțiile chimice prin care se obțin aminoacizi ponderea celor două feluri de aminoacizi, stangaci și dreptaci, este cam aceeași. Probabilitatea de a obține, la intamplare, un șir de aminoacizi compuși doar din variantele stangace este de aproximativ 1 din 10^30. Luand și această "chiralitate" in calcul, improbabilitatea de a ajunge la o proteină funcțională din punct de vedere biologic este și mai mare (1 din 10^30 + 10^30 = 10^60). 3. De departe nu orice șir de aminoacizi se califică pentru o proteină funcțională din punct de vedere biologic. Funcția unei proteine depinde de structura tridemensională pe care o adoptă in final șirului de aminoacizi "impăturiți" (folded), iar aceasta depinde la randul ei de ordinea in care sunt așezați aminoacizii. Probabilitatea calculată in acest caz este de 1 din 10^65. Probabilitatea finală de a obține, la intamplare, o singură proteină modestă de doar 100 de aminoacizi este de 1 din 10^125!!! Probabilitatea obținută este infim de mică! Ce înseamnă acest lucru? Viața dacă a și apărut undeva nu a apărut nicidecum datorită norocului chior și nici datorită unor procese exclusiv naturale. Bine, bine, s-ar putea să protestezi tu. Am înțeles că norocul chior nu poate explica apariția vieții (probabilitatea este atât de mică încât o persoană perfect rațională este pe deplin justificată să excludă norocul din lista explicațiilor), dar de ce să excluzi și procesele naturale? Iată de ce? Spațiul combinatoriu posibil pentru o proteină de numai 100 de aminoacizi este de 10^125 (zece urmat de 125 zerouri!), iar legile fizicii și ale chimiei sunt atât de ”generoase” încât permit cu ”dare de inimă” toate acele combinații, nepăsându-le de faptul dacă acele combinații duc sau nu la viață. Și totuși viața a apărut, pe această planetă care noi o numim pământ. Care este explicația, cea mai bună explicație, pentru apariția vieții???

+3 (11 voturi)
altVasile
7.02.2014, 12:55:52

Deci, care este explicația, cea mai bună explicație, pentru apariția vieții??? Inteligența, Super Inteligența unei ființe dotate cu capacități creative extraordinare. Pentru mine acea Inteligență coincide cu Dumnezeul Bibliei, Dumnezeul care a creat cerurile și pământul. ”La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pămîntul.” Geneza 1:1 Dumnezeu, care se descoperă în Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt (Trinintate) a creat la început o trintate de trinități: 1. ”La început” - timpul (trecut, prezent, viitor); 2. ”ceurile” - spațiul cosmic (3D - tridimensional - reprezentat în matematică prin axele X, Y, Z); 3. ”pământul” - materia (solidă, lichidă și gazoază).

-1 (13 voturi)

Vezi toate comentariile (39)

Modifică Setările