Oamenii de ştiinţă au măsurat pentru prima dată ritmul în care bate inima unei balene albastre. Ce au descoperit

0
Publicat:
Ultima actualizare:
foto 123RF
foto 123RF

Oamenii de ştiinţă au măsurat pentru prima dată ritmul în care bate inima unei balene albastre, cel mai masiv mamifer din lume, relatează CNN.

Cercetătorii de la Universitatea Harvard au ataşat senzori electronici pe aripioarele stângi ale balenelor pentru a măsura frecvenţa bătăilor inimii – fapt care le-a prilejuit descoperiri surprinzătoare. Şi anume că aceste mamifere masive îşi incetinesc bătăile inimii până la nu mai mult de două bătăi pe minut în momentul în care se scufundă în căutarea hranei.

Când ating fundul oceanului bătăile cresc la peste dublul numărului minim de bătăi pe minut, ca apoi să descrească din nou. Înotând spre suprafaţă, ritmul inimiii creşte iarăşi.

Cea mai mare frecvenţă a bătăilor inimii unei balene albastre este între 25 şi 37 de bătăi pe minut şi se produce când ies la suprafaţă şi îşi refac rezervele de oxigen.

Specia de balene ajunge la o lungime de 30 de metri –  balenele albastre fiind cele mai masive mamifere care au trăit vreodată.

Analizând datele, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că inima lor „funcţionează la limită”, fapt care oferă indicii în privinţa mărimii lor rămase neschimbate de-a lungul evoluţiei.

„Animalele al căror corp funcţionează la extreme fiziologice ne ajută să înţelegem limitele biologice ale  anumitor dimensiuni”, a spus Jeremy Goldbogen, coordonatorul studiului, de la catedra de biologie a  School of Humanities Sciences de la Stanford.

„De asemenea, balenele pot fi în particular sensibile la schimbările din mediu care le-ar putea afecta rezervele de hrană”, a spus el, subliniind că studiile de acest fel ar putea avea consecinţe importante asupra conservării şi gestionării unor specii ameninţate precum balenele albastre.

Cercetătorii au arătat că rezultatele au fost unele surprinzătoare, întrucât frecvenţa maximă a bătăilor inimii le-a depăşit aşteptările, în timp ce frecvenţa minimă prezisă s-a dovedit mai scăzută cu între 30% şi 50 %.

Știință



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite