Papagalul talentat care a inventat 14 noi mişcări de dans şi care răspunde dilemei lansate de The Killers: Are we human or are we dancer?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un cercetător în neuroştiinţe care a făcut un studiu despre cauzele absenţei dansului la animale a fost dat pe spate după ce a văzut un clip cu un papagal dansator pe care stăpâna sa l-a lăsat la un centru de salvare a animalelor. Ea a venit cu un CD cu Backstreet Boys pe care Snowball, papagalul ajuns celebru, obişnuia să danseze.

Cazul papagalului crestat este unul extraordinar din perspectiva oamenilor de ştiinţă care nu înţeleg cum o specie de animale neînrudită cu noi ne poate semăna atât de mult.

Există specii care sar în sus când aud muzică, dar nu ţin ritmul. Sunt animale care pot învăţa anumite mişcări de dans (freestyle –ul), însă dansul nu le vine natural  Unele păsări execută dansuri pompoase de împerechere, fără a fi însă capabile să „audă” ritmul imprimat de o altă pasăre în cântecele sale, relatează The Atlantic

Un dans autentic presupune mişcarea spontană pe ritmul muzicii, spun experţii. Animalele de companie cel mai legate de noi, câinii şi pisicile nu fac asta, aşa cum nu o fac nici primatele cele mai asemănătoare nouă precum maimuţele.

Cercetătorul în neuroştiinţe Aniruddh Patel, profesor de psihologie, a explicat acest fapt: dansul necesită strânse conexiuni între regiuni ale creierului implicate în auz şi mişcare or un asemenea hardware al minţii nu poate exista decât la acele animale care pot imita sunetele auzite. Un asemenea club elitist exclude câinii, pisicile şi alte primate şi cuprinde elefanţii, delfinii, păsările cântătoare şi papagalii.

În 2008, cercetătorul a testat abilitatea lui Snownball de a ţine ritmul după ce i-a pus o melodie preferată, Everybody de la Backstreeet Boys, în versiuni mai lente sau mai ritmate – aproape de fiecare dată a dat în cap şi şi-a ridicat picioruşul după ritm. Ca şi copiii umani, mai ieşea din ritm, dar în general se mişca pe el.

    

Adăpostit la un centru de salvare al animalelor din statul Indiana, Snowball îşi revoluţiona dansul pe măsură ce era expus la mai multe genuri de muzică.  Astfel îngrijitorii lui au aflat că îi plac Pink, Lady Gaga, Queen şi Bruno Mars.

„În prima jumătate a piesei, Snowball se străduia să găsească mişcările potrivite”, şi le găsea, devenind tot mai creativ şi inovând cu cât asculta mai multe piese.

Când ei dansau împreună cu el, nu-i copia pe ei, ci inova de unul singur. O studentă a lui Patel, cercetătorul în neuroştiinţe, i-a filmat mişcările pe “Another One Bites the Dust” şi “Girls Just Want to Have Fun.”, identificând 14 mişcări diferite. Snowball adoptă posturi, îşi leagănă corpul, desenează jumătate de cercuri cu capul şi dă din cap ridicându-şi picioruşul.

Mai jos redăm o comparaţie între dansurile lui Snowball, înainte, când asculta doar Backstreet Boys şi după, când a auzit o varietate mai mare de muzică.

Studenta de atunci, instruită în dansul clasic, a spus că a fost o provocare să-i codifice mişcările, dar că a încercat să înţeleagă raportându-se la propriul corp: „Sunt obişnuită să mă gândesc la corpul meu, dar trebuia să rezolv problema corespondenţei şi să-mi dau seama ce face el cu corpul. Datul din cap nu mi-a pus nicio problemă, că am şi eu unul. Dar câteodată îşi folosea creasta şi din nefericire asta nu se mai potrivea, că eu nu am una”.

Observaţiile duc la o singură concluzie: dansul lui era ca şi al nostru, fiind extraordinar de omenesc.  Datul din cap şi ridicările din picior ce pot fi observate în primul clip, când el nu ascultase prea multă muzică, sunt mişcările pe care papagalii le fac natural, când merg sau vor să se împerecheze. Dar cele pe care le-a dezvoltat ulterior nu mai erau comportamente instinctuale, ci inventate de el, potrivite tipului de muzică.

Şi cei care studiază păsările din punct de vedere cognitiv au fost de acord că e un comportament extraordinar care este pur şi simplu dans – din perspectiva ştiinţei şi a dansatorilor profesionişti el nu face altceva.

„Stilul lui Snowball este cel al oricăruia dintre noi care s-ar duce regulat la o discotecă”, a spus şi Erich Jarvis, cercetător în neuroştiinţe la Universitatea Rockefeller. „Se întâmplă rar să ne mişcăm la fel pe aceleaşi porţiuni ale unui cântec. Suntem mult mai flexibili”, a spus acesta, el însuşi un dansator.

Abilităţile lui Snowball sunt împresionate întrucât sunt extrem de rare chiar printre animalele de companie care uneor adoptă comportamente ieşite din comun pentru specia lor.

„Papagalii sunt înrudiţi mai degrabă cu dinozaurii decât cu noi”, spune Patel, deşi sunt singurele animale în afară de noi care reacţionează la muzică prin dans, adică cu mişcări spontane şi diferite între ele.

„Asta îmi psune că dansul în culturile lumii nu este o invenţie arbitrară”, acesta presupunând anumite abilităţi cognitive şi înclinaţii sociale.

Știință



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite