Rămăşiţele fosilizate ale celor mai vechi strămoşi ai omenirii sunt mult mai vechi decât credeau iniţial cercetătorii
0
Rămăşiţele fosilizate aparţinând unora dintre cei mai vechi strămoşi ai omenirii sunt mult mai vechi decât credeau iniţial oamenii de ştiinţă, potrivit unei noi cercetări, informează BBC.
Fosilele, printre care se numără şi una aparţinând unei străvechi femei din peşteră, cunoscută drept „doamna Ples“, au fost îngropate timp de milenii în peşterile din Africa de Sud cunoscute sub numele de „Leagănul omenirii”.
Metodele moderne de testare sugerează acum că acest grup de oameni străvechi a cutreierat pământul între 3,4 şi 3,7 milioane de ani în urmă.
Această nouă cronologie ar putea remodela înţelegerile comune privind evoluţia umană.
Înseamnă că acum există mai multe căi posibile prin care strămoşii noştri ar fi putut evolua în primii oameni.
Ani de zile, oamenii de ştiinţă au crezut că specia Australopithecus africanus, ale cărei fosile au fost descoperite în peşterile Sterkfontein de lângă Johannesburg, ar fi avut o vechime mai mică de 2,6 milioane de ani.
În complexul subteran au fost găsite cele mai multe rămăşiţe umane străvechi - inclusiv craniul aproape complet descoperit în 1947, aparţinând unei femei timpurii din peşteră poreclită doamna Ples.
Potrivit Muzeului Smithsonian, specia - care mergea pe două picioare - era mult mai scundă decât oamenii din zilele noastre. Bărbaţii aveau o înălţime medie de 138 cm, iar femelele de 115 cm.
Noile tehnici de datare sugerează că „doamna Ples“ şi ceilalţi descoperiţi în jurul ei sunt de fapt cu un milion de ani mai vechi decât se credea.
Cercetătorii au ajuns la aceste date prin testarea sedimentelor din jurul fosilelor pentru a detecta nivelurile unui izotop rar creat atunci când rocile au fost expuse la raze cosmice.
Anterior, hominizii Australopithecus africanus erau consideraţi de oamenii de ştiinţă ca fiind prea tineri pentru a fi evoluat în genul homo, strămoşii noştri, care cutreierau deja pământul în urmă cu aproximativ 2,2 milioane de ani.
Aceste descoperiri sugerează acum că au avut la dispoziţie încă un milion de ani pentru a face acest salt evolutiv - ceea ce face posibilă ipoteza ca doamna Ples şi specia din care făcea parte să fie strămoşii primilor oameni.
Prin urmare, specia a existat pe Pământ în acelaşi timp cu maimuţa cunoscută sub numele de Lucy, ale cărei rămăşiţe, vechi de 3,2 milioane de ani, aparţinând Australopithecus afarensis din Africa, au fost mult timp considerate a fi specia care a dat naştere primilor oameni.
Cronologia actualizată înseamnă că cele două specii ar fi putut interacţiona şi se puteau împerechea, spun oamenii de ştiinţă, ceea ce complică imaginea noastră despre originea oamenilor şi sugerează că este posibil să nu fi fost o linie evolutivă atât de simplă.
Aceasta înseamnă că arborele nostru genealogic este „mai mult ca un tufiş”, a declarat cercetătorul francez Laurent Bruxelles, care a participat la studiu.
Se încarcă comentariile...
