Cinci amănunte surprinzătoare despre robotul Curiosity de pe Marte
0
Robotul Curiosity a ajuns, ieri, pe planeta Marte unde şi-a început misiunea de cercetare în căutarea urmelor care să ateste existenţa vieţii. Însă, în ciuda costului total de 2,5 miliarde de dolari, sunt câteva aspecte surprinzătoare cu privire la acest vehicul, cum ar fi că un iPhone 4S are mai multă putere de procesare decât Curiosity, notează „Digital Trends”.
Un iPhone 4S, de două ori mai puternic decât Curiosity
Robotul Curiosity foloseşte un procesor IBM PowerPC 750, lansat de Intel în noiembrie 1997. Acest procesor se regăseşte şi în calculatoarele Apple introduse la finalul anilor ‘90, cum ar fi Power Macintosh G3. Dar acesta are o frecvenţă de doar 200 Mhz, comparativ cu 800 Mhz cât are un iPhone 4S. Mai mult, Curiosity nu are decât o memorie RAM de 256 MB, pe când acelaşi smartphone are 512 MB. Nici capacitatea de stocare nu este mai mare, Curiosity are 2 GB, iar iPhone-ul un maximum de 64 GB.
De menţionat este faptul că robotul trimis pe Marte are mai multe procesoare, în caz că vreunul se defectează, dar chiar şi aşa, echipamentul este destul de învechit.
Da, are lasere! Însă nu ca în filme
Curiosity este dotat cu lasere, dar nu chiar ca acelea din Star Wars sau Star Trek. Laserele fac parte din camera ChemCam şi folosesc la analizarea materialelor de pe planeta roşie, cum ar fi rocile, şi pot fi folosite de la o distanţă de peste şapte metri. În esenţă, robotul analizează lumina care rezultă în urma vaporizării substanţelor. Acest pas este necesar pentru a decide dacă se fac mai multe teste.
Această funcţie a robotului Curiosity este utilă pentru a vedea dacă au existat vreodată pe Marte medii propice vieţii. Şi, desigur, dacă există potenţialul dezvoltării vreunei forme de viaţă.
Curiosity este mai lent decât un melc
Robotul a fost planificat pentru o exploatare de aproape doi ani, dar în acest timp nu va parcurge o distanţă prea mare. Curiosity va călători între cinci şi 20 de kilometri pe toată durata misiunii. Ca viteză, acesta nu va depăşi, în cel mai bun caz, un kilometru pe oră, iar în cea mai lentă călătorie va merge cu aproximativ 30 de centimetri pe oră.
Desigur, dacă se ia în calcul şi faptul că a parcurs peste 550 de milioane de kilometri până pe Marte, atunci cifrele mai cresc puţin.
Un reactor nuclear pe Marte
Curiosity va folosit un sistem de alimentare cu energie nucleară pe tot parcursul misiunii, şi asta pentru că inginerii au considerat că energia solară nu este suficientă sau pot apărea probleme în captarea acesteia. Ca date tehnice, reactorul nuclear de pe Curiosity va folosi un izotop al plutoniului (plutoniu-238) care îi va asigura energia necesară pentru următorii 14 ani. Aceasta va fi mai mult decât suficientă, având în vedere că timpul estimat de exploatare al robotului este de 22 de luni.
Tehnologia nucleară folosit în acest proiect nu este însă nouă, ambele sonde Viking 1 şi 2, folosite tot pentru Marte, au acelaşi sistem. Iar acestea două au fost lansate în 1975.
Marte, noua „locuinţă” pentru Curiosity
Vehiculul Curiosity va căuta timp de doi ani urme ale vreunei forme de viaţă care a existat pe Marte fie că a fost la nivel microbian, fie mai dezvoltată. În acest timp, va studia craterul Gale care are 155 de kilometri în diametru, în care se mai regăseşte un munte de aproape 5.000 de metri altitudine, şi este considerat de NASA drept cel mai potrivit loc pentru apariţia vieţii.
Marte mai este denumită „planeta roşie” datorită solului bogat în fier, fapt care conferă planetei o nuanţă roşiatică. Acolo, temperaturile fluctuează între 26 de grade Celsius la Ecuator şi -128 de grade la poli. Mai mult, pe Marte gravitaţia este cu 62% mai mică decât cea de pe Pământ, ceea ce înseamnă că 68 de kilograme pe Pământ devin acolo 25 de kilograme.
Se încarcă comentariile...
