Studiu: Cea mai veche tulpină a bacteriei care cauzează ciuma, descoperită în rămăşiţele unui bărbat care a trăit acum 5.000 de ani
0
O echipă de cercetare germano-letonă a depistat acum cea mai veche tulpină cunoscută a bacteriei care cauzează ciuma (Yersinia pestis) în rămăşiţele unui vânător culegător care a trăit în urmă cu 5.000 de ani într-o zonă ce se află pe teritoriul actual al Letoniei, relatează CNN.
Prezenţa tulpinii arată că bacteria a apărut cu mii de ani mai devreme decât credeau anterior oamenii de ştiinţă, potrivit studiului publicat marţi în revista Cell Reports, potrivit Hotnews.
Bărbatul din Antichitate, cu o vârstă estimată între 20 şi 30 de ani în momentul morţii sale, şi-a pierdut cel mai probabil viaţa după ce a fost muşcat de o rozătoare care a purtat o tulpină a bacteriei, afirmă studiul.
Craniul său a fost excavat la sfârşitul anilor 1800 dar a dispărut la scurt timp după, fiind redescoperit de abia în 2011 în colecţia antropologului Rudolph Virchow.
Oamenii de ştiinţă au avut apoi posibilitatea de a-i studia rămăşiţele, precum şi cele ale altor trei specimene găsite în acelaşi sit arheologic care probabil au aparţinut aceluiaşi grup de vânători-pescari-culegători.
Echipa a extras mostre din dinţii şi oasele acestora pentru a le secvenţia genomul şi identifica patogenii virali şi bacterieni. Întrucât rămăşiţele sunt atât de vechi, ADN-ul găsit în oase era prezent doar în fragmente mici.
Cercetătorii au reconstituit apoi cu minuţiozitate genomul bacteriei înainte de a o putea analiza şi compara cu alte tulpini antice şi moderne ale Y. pestis. Aproape de originea bacteriei
Aceştia au fost uimiţi să descopere dovezi ale bacteriei care cauzează ciuma în mostrele aparţinând bărbatului.
„Ceea ce este cel mai uluitor este că putem împinge înapoi în timp apariţia Y. pestis cu 2.000 de ani mai departe decât sugerau studiile anterioare”, afirmă Ben Krause-Kyora, autorul principal al studiului. „Se pare că suntem cu adevărat aproape de originea bacteriei”, mai precizează acesta.
Cercetătorii au stabilit de asemenea că această tulpină a Y. pestis ar fi putut aparţine unei linii a bacteriei care a apărut în urmă cu aproximativ 7.000 de ani.
Ei au descoperit şi ceva cu totul aparte la această tulpină mai veche comparativ cu variaţiile sale ulterioare: ea nu era transmisibilă oamenilor prin intermediul puricilor, spre deosebire de variantele sale mai moderne.
Asta înseamnă că tulpina antică ar fi putut fi mai puţin contagioasă, cercetătorii notând de asemenea că prezenţa bacteriei doar în rămăşiţele bărbatului de 20-30 de ani şi nu şi în celelalte îngropate alături de el exclud o infecţie comunitară mortală.
Aceste descoperiri ar putea sugera că infecţiile cauzate de Y. pestis obişnuiau să aibă loc în cazuri restrânse şi izolate şi că ea a evoluat în formele sale medievale şi moderne alături de creşterea civilizaţiei umane şi dezvoltarea marilor oraşe.
„Concluziile că forma timpurie a ciumei se răspândea lent fiindcă nu era atât de infecţioasă, pun într-o nouă lumină istoria noastră, mai ales în ceea ce priveşte dezvoltarea civilizaţiilor din Europa şi Asia”, potrivit unui comunicat remis de Cell Reports.
Ele contrazic ipoteza că Y. pestis a apărut în mega-oraşele ce s-au dezvoltat doar după dispariţia vânător-culegătorilor sau că ar fi cauzat declinul major al populaţiilor din vestul Europei la sfârşitul Neoliticului.
Se încarcă comentariile...
