Curiosity s-a deprins şi cu autoportretele în călătoria sa pe Marte. FOTO NASA

În urmă cu un an, NASA ateriza pe Marte prin robotul Curiosity. O investiţie de peste 2,5 miliarde de dolari a fost necesară pentru a căuta viaţă pe Planeta roşie. În cele 12 luni scurse de la amarterizare, Curiosity a furnizat câteva informaţii importante. Pentru a-i sărbători prima aniversare, cei de la NASA i-au cântat „La mulţi ani“.

Roverul Curiosity ţine de misiunea NASA denumită „Laboratorul Ştiinţific pentru Marte” (MSL) şi primele sale momente de existenţă au fost în noiembrie 2011, când a fost lansat robotul în spaţiu cu o rachetă Atlas 5. Scopul principal pentru care Curiosity a ajuns pe Marte este studierea. Studierea terenului, a rocilor, în căutarea unor urme biologice care să ateste că a existat cândva viaţă pe suprafaţa marţiană.

Curiosity este dotat în acest sens cu mai multe echipamente, în special cu un laser care analizează componenţa luminii pentru a determina natura materialelor. În esenţă, robotul a fost trimis acolo pentru a găsi dovezi care sa motiveze o viitoare misiune în care să fie implicaţi şi oameni sau măcar o misiune care să aducă pe Pământ probe pentru a fi testate în laboratoare speciale. Şi pe 12 martie, NASA a anunţat că robotul Curiosity a oferit primele date importante: viaţa s-ar fi putut dezvolta pe Marte la fel cum a debutat pe Pământ.

În primăvara acestui an, vehiculul trimis de NASA pentru a cerceta planeta Marte a descoperit în solul marţian sulf, azot, hidrogen, oxigen, fosfor şi carbon - unele dintre elementele cheie pentru ca viaţa să existe, conform parametrilor de pe Pământ. Probele au fost obţinute de Curiosity dintr-o rocă sedimentară aproape de Craterul Gale, dezvăluie NASA.

„O întrebare fundamentală pentru care am vrut să găsim un răspuns cu această misiune a fost dacă Marte a avut un mediu favorabil vieţii. Din ceea ce am descoperit până acum, răspunsul este da“, a spus Michael Meyer, cercetătorul care răspunde de programul Mars Exploration.

Probele de rocă au fost analizate cu instrumentele Sample Analysis at Mars (SAM şi Chemistry and Mineralogy (CheMin). Datele obţinute indică faptul că Golful Yellowknife, acolo unde roverul îşi desfăşoară cercetările, a fost cândva un râu sau fundul unui lac care ar fi putut oferi energie de natură chimică şi alte condiţii favorabile vieţii microbiene.

Robotul Curiosity, la prima aniversare pe Marte

Cum i-au cântat „La mulţi ani“ experţii NASA.

<strong>Cu ce s-a dus </strong>Curiosity pe Marte

Curiosity are 17 camere disponibile pentru a face fotografii. Pe faţă sunt cele şapte principale, pe fiecare parte sunt câte două camere pentru navigare şi pentru a înregistra ceea ce robotul colectează cu braţele mecanice. În partea de sus sunt camera telescopică şi ChemCam care vine împreună cu laserul pentru analiza chimică a materialelor de pe roci. În final, este MastCam care are două obiective de 100 de milimetri, respectiv 34 de milimetri.

Robotul Curiosity are planificată o durată de utilizare de aproximativ un an marţian. Asta înseamnă cam 22 de luni în timpul de pe Pământ. Înainte de acesta, au mai ajuns pe planeta roşie misiunile Spirit şi Opportunity. Ambele au fost plănuite pentru o utilizare de peste 100 de zile. Însă aşteptările au fost depăşite, iar vehiculul Opportunity este activ şi astăzi.

Ca un fapt interesant, un iPhone 5 este de peste două ori mai puternic decât Curiosity. Vehiculul NASA foloseşte un procesor IBM PowerPC 750, lansat de Intel în noiembrie 1997. Acest procesor se regăseşte şi în calculatoarele Apple introduse la finalul anilor ‘90, cum ar fi Power Macintosh G3. Dar acesta are o frecvenţă de doar 200 Mhz, reuşind să fie depăşit de toate smartphone-urile moderne. Mai mult, Curiosity nu are decât o memorie RAM de 256 MB, pe când acelaşi iPhone 5 are 1GB.

Nici capacitatea de stocare nu este mai mare, Curiosity are 2 GB, iar iPhone-ul un maximum de 64 GB. De menţionat este faptul că robotul trimis pe Marte are mai multe procesoare, în caz că vreunul se defectează, dar chiar şi aşa, echipamentul este destul de învechit.

Supervizorii mulţumiţi, dar explorare încă la început

„Succesul roverului Curiosity, cum ar fi aterizarea sa spectaculoasă şi rezultatele ştiinţifice obţinute ulterior, au deschis calea spre noi misiuni de explorare, precum trimiterea de astronauţi pe Marte şi spre un asteroid“, a afirmat Charles Boldern, administrator NASA. Aterizarea la care a făcut referire Bolden s-a petrecut între 5 şi 6 august 2012, iar „aeroportul“ a fost craterul Gale, la 10 kilometri de Muntele Sharp cu o altitudine de 5.000 de metri, notează AFP.

Panoramă creată din fotografiile trimise de Curiosity

Mars Gigapixel Panorama - Curiosity rover: Martian solar days 136-149 in out-of-this-world

„Suntem extrem de mulţumiţi, misiunea Curiosity a fost spectaculoasă. Cu cât aflăm mai multe despre Marte, cu atât vom fi mai informaţi pentru misiunile următoare care vor presupune şi echipaj uman“, a declarat Michael Meyer, directorul ştiinţific al NASA pentru programe de cercetare pe Marte.

De-a lungul celor 12 luni petrecute de Curiosity pe Marte, roverul a trimis spre Pământ circa 190GB de date. Au fost primite peste 72.000 de imagini de pe Planeta roşie, conform NASA. Iar laserul său, o premieră pe Marte, a fost utilizat de peste 75.000 de ori pentru a analiza compoziţia rocilor marţiene. Meyer este încrezător că roverul Curiosity ar putea să genereze şi alte surprize, deoarece, susţine acesta, robotul are capacitatea de a fi foarte norocos.

Programul Curiosity va fi actualizat în 2020, când NASA va trimite o altă sondă, „Curiosity 2“, dotată cu instrumente capabile să detecteze urme de viaţă care a existat sau există încă pe Planeta roşie. Totuşi, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) nu stă pe loc. Aceasta lucrează la ExoMars, proiect la care contribuie şi ARCA, agenţie din România, care ar putea încă din 2018 să confirme prezenţa urmelor de viaţă marţiană. Românii desfăşoară deja teste pentru verificarea echipamentelor care vor fi montate pe ExoMars.

Vrem să discutăm cu voi, „Adevărul Tech“ este şi pe Facebook

Află mai multe despre Curiosity: 

VIDEO NASA confirmă că pe Marte viaţa s-ar fi putut dezvolta la fel ca pe Pământ

Cinci amănunte surprinzătoare despre robotul Curiosity de pe Marte

Opportunity, roverul care nu se lasă bătut: NASA l-a trimis pe Marte pentru 90 de zile, dar lucrează de câţiva ani

VIDEO Ce rezultate va aduce robotul Curiosity, ultimul pe Marte şi ultima misiune NASA

→

Imaginea 1/16: robotul curiosity misiune NASA 12