Botoşani

articolul anterior articolul urmator

Cum a ajuns statul român să cheltuie 1 milion de dolari pentru o ruină de pod. Nu este finalizat nici după 20 de ani

0
16 Oct 2017 18:20:08
Autor: Cosmin Pătraşcu Zamfirache
Podul de la Talpa la Zamostea FOTO Cosmin Pătraşcu Zamfirache
Podul de la Talpa la Zamostea FOTO Cosmin Pătraşcu Zamfirache

Autorităţile din Botoşani şi Suceava se chinuie de mai bine de două decenii să termine un pod peste râul Siret. Acesta ar scurta distanţa parcursă între cele două judeţe cu 15 kilometri şi ar fi şi cel mai sigur pod rutier de peste râul Siret, care face legătura între Botoşani şi Suceava. În prezent, podul în construcţie este o ruină pe care s-au cheltuit milioane de lei din banii statului.

Judeţele Botoşani şi Suceava sunt separate pe o lungime de câteva zeci de kilometri, de râul Siret. Tocmai de aceea traversarea râului este cea mai uşoară cale de a ajunge dintr-un judeţ în altul. La acest lucru s-au gândit şi autorităţile din Botoşani şi Suceava atunci când au început lucrările la un nou pod din beton armat, peste râul Siret.
 
 Propriu-zis trebuia să fie  o punte de legătură între satul Talpa din judeţul Botoşani şi satul Zamostea din judeţul Suceava. Planurile au fost ambiţioase, dar au trecut două decenii şi cum se întâmplă de multe ori în România, podul nu este gata. Mai mult decât atât pentru proiectarea şi construirea lui parţială s-a cheltuit aproape un milion de dolari. Până în prezent, bani aruncaţi în vânt.
 
Podul dinamitat de frica ruşilor
 
Această punte de legătură din zona Talpa-Zamostea, a existat aproape dintotdeauna spun localnicii. L-a început au fost punţi de lemn, tocmai pentru a scurta drumul, cu mai bine de 15 kilometri. Apoi în perioada interbelică, mai precis în 1923 a fost ridicat un pod solid din piatră şi lemn. De altfel un singur picior de pod, cu o urmă de balustradă a mai supravieţuit din vechiul pod interbelic. De altfel, puntea de legătură dintre cele două judeţe, nu a fost distrusă de natură ci de mâna omului. În timpul celui de-al doilea război mondial, în timpul ofensivei ruseşti în România, un sătean a reuşit să arunce în aer podul, pentru a opri Armata Roşie. 
 
”A fost pod aici la Talpa din cele mai vechi timpuri. Au făcut boieri care avea moşii, un pod mare şi frumos. Dar a fost dinamitat în timpul războiului. Un om din sat, speriat de ruşi, a aruncat în aer podul, cu muniţii rămase de la nemţi. A mai fost apoi o punte de lemn, dar a fost luată de ape în 1960, la inundaţii”, spune Ioan Poliesc,un sătean din Talpa. Din 1960, peste Siret, din Talpa către Zamostea nu a mai fost niciun pod. ”Era tare greu. Oamenii au rude, pe celălalt mal. Propriu-zis îi desparte doar o apă de aproape 100 de metri. Înainte ajungeau unii la alţii în 10 minute. După ce s-a dus podul au trebuit să înconjoare şi câte 15 kilometri să poată ajunge”, spune săteanul. Singurul pod funcţional în această zonă, este la Vârful Câmpului, dar este ieşit din garanţie şi mulţi se gândesc dacă va fi luat de viitură ce se va întâmpla.
 
Podul neputinţei de la Talpa
 
În anul 1994 autorităţile din Botoşani şi Suceava cădeau de acord asupra construirii unui nou pod, de această dată din beton armat peste Siret în dreptul localităţilor Talpa şi Zamostea. Conform înţelegerii Consiliul Judeţean Botoşani trebuia să facă 52% din proiect, în timp ce Consiliul Judeţean Suceava 48%. Lucrările au început în anul 1995, după ce a fost contractată pentru execuţie firma Cominco. ”Chiar s-au apucat de treabă. Au fost montaţi pilonii de susţinere, cei din maluri dar şi din apă. Apoi au fost aduse şi grinzi. Era de mult asta, acum mai bine de 20 de ani”, spune Constantin Ciornodolea primarul comunei Cândeşti. După aproape 10 ani de cheltuit bani cu podul dintre cele două judeţe, lucrările s-au oprit brusc.  Ruinele vechiului pod peste Siret FOTO Cosmin Zamfirache
 
”Prin 2004 cred lucrările s-au oprit. Noi nu ştim de ce. Cred că lipsa de bani. Cert este că totul a rămas pe loc. Până astăzi.”, adaugă Ciornodolea. Au mai existat încercări de a relua lucrările în 2011 şi în 2013. Autorităţile şi-au dat seama însă că trebuie să reproiecteze anumite lucrări, să facă alte studii. În final s-au aruncat bani doar pe documente, de lucrări nici nu poate fi vorba. Astăzi, ceea ce ar fi trebuit să fie podul Talpa-Zamostea, este doar o ruină din beton. Grinzile aduse pentru a fi montate pe toţi pilonii ridicaţi, sunt mâncate de rugină, în parte furate iar cea mai mare parte luate de viiturile din 2010, atunci când Siretul a ieşit din matcă. În tot acest timp pe documentaţii şi lucrări s-a cheltuit aproape un milion de dolari. Practic pe un pod nefuncţional şi o ruină.
 
Autorităţile îşi pasează responsabilitatea
 
În privinţa podului nefinalizat în două decenii, autorităţile din Suceava dau vina pe omologii botoşăneni. Mai precis aceştia nu s-ar fi achitat de înţelegerea încheiată privind finanţarea comună a podului. ”Noi am alocat bani în fiecare an, pentru a putea construi partea noastră, însă cei de la Consiliul Judeţean Botoşani nu au pus nimic ca şi finanţare. Ori nu se poate începe o lucrare de pod decât în condiţiile în care ai toţi banii pentru a putea să-l faci de pe o parte pe alta. ”, declara la începutul anului trecut, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor. Noul preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, cel care a câştigat un nou mandat în 2016, declara tot anul trecut, la câteva luni de la alegere, acelaşi lucru. Şi anume, botoşănenii nu au alocat bani pentru pod.  ”Din păcate, este o lipsă de reacţie a colegilor din Botoşani. 
 
Adică ne înţelegem cu Ucraina, facem proiecte transfrontaliere şi nu putem termina un pod care rămâne un simbol al neputinţei între Suceava şi Botoşani”, a declarat în noiembrie 2016, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur. De cealaltă parte a Siretului, şefii Consiliului Judeţean din Botoşani, spun că de pod se ocupă acum o direcţie subordonată. Mai precis, Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri. Şefii de acolo spun că se vor întâlni săptămâna aceasta cu omologii suceveni să ajungă la o înţelegere. Fără alte detalii. Greu de crezut, dar adevărat, în 2011, fostul preşedinte de Consiliu Judeţean al Botoşaniului, Mihai Ţâbuleac, afla dintr-o scrisoare de la un cetăţean din judeţul Suceava, că este o investiţia abandonată între cele două judeţe. ”Este o investiţie importantă, pe care noi am descoperit-o de curând, urmare a unei petiţii adresate de un cetăţean de dincolo de Siret. Am aflat şi noi că aici s-a început o lucrare, înainte de 2000, după care a fost abandonată”, preciza în 2011, Mihai Ţâbuleac, pentru botosaninews.ro
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
 
Bătaie de joc cu cel mai modern centru de cercetare medicală din România: făcut la Cluj cu 11 milioane de euro de la UE, lăsat fără bani de Minister
 
FOTO  La Slatina, modernizare de cartier făcută în bătaie de joc
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările