Stresul duce ​la inflamaţie cronică în corp. Ce alimente antiinflamatorii recomandă medicul nutriţionist

Anumite alimente antiinflamatorii ne ajută să scădem inflamaţia cauzată de stres, de viaţa sedentară, de lipsa somnului sau de unele afecţiuni, aşa cum este obezitatea.

Inflamaţia apare la toată lumea, indiferent dacă ne dăm seama sau nu. Sistemul imunitar produce inflamaţie pentru a proteja organismul de infecţii, leziuni sau boli. Există multe probleme de sănătate care nu ar putea fi vindecate în absenţa inflamaţiei.

Uneori, în cazul bolilor autoimune, cum ar fi anumite tipuri de artrită şi boli inflamatorii intestinale, sistemul imunitar atacă celulele sănătoase, iar inflamaţia apare ca o consecinţă a acestui proces.

Ce este inflamaţia şi de ce apare

Pentru a înţelege ce este inflamaţia, trebuie să ştim că este clasificată în două tipuri principale:

• Inflamaţia acută apare de obicei pentru o perioadă scurtă (dar adesea severă). De multe ori se remediază în două săptămâni sau mai puţin. Simptomele apar rapid. Acest tip de inflamaţie readuce organismul la starea de dinainte de rănire, infecţie sau boală.
• Inflamaţia cronică este o formă de inflamaţie de amploare mai mică şi, în general, mai puţin severă. Totuşi, durata este îndelungată: de obicei, mai mult de şase săptămâni. Poate apărea chiar şi atunci când nu există răni şi nu se remediază întotdeauna când boala sau rana este vindecată. Inflamaţia cronică a fost asociată cu tulburări autoimune şi chiar cu stresul prelungit.

„Există conceptul de inflammaging- adică inflamaţie plus îmbătrânire, care rezultă din mecanisme genetice şi epigenetice, factori de mediu şi interacţiuni la nivelul celulelor. O caracteristică comună este inflamaţia la nivelul ţesuturilor, de aceea s-a şi descris acest concept, care ar reprezenta practic inflamaţia cronică sistemică de nivel scăzut, în absenţa infecţiei deschise, reprezentând un factor de risc semnificativ pentru morbiditate şi mortalitate la vârstnici.“

Dr. Anca Hâncu, medic nutriţionist

Potrivit medicului nutriţionist, stresul este proinflamator, iar sursa stresului metabolic este infecţia, o leziune, un traumatism, dezechilibrul musculo-scheletal, privarea de somn, dieta nesănătoasă, fumatul, provocările asupra calităţii vieţii sau sedentarismul.

Există un status inflamator la persoanele cu obezitate, adaugă dr. Hâncu. De asemenea, este favorizată inflamaţia prin multiple procese patologice, în diferite afecţiuni, de exemplu, în astm bronşic.

Tulburările de dispoziţie, printre simptomele unui nivel crescut de inflamaţie

„Statusul proinflamator poate fi indus de o alimentaţie inadecvată şi de stilul de viaţă, sedentarismul fiind unul dintre factorii predispozanţi. Microbiomul intestinal dezechilibrat, disbioza (n.r. - o tulburare a florei intestinale în care se multiplică necontrolat bacteriile „rele“ din intestine), joacă un rol important în dezvoltarea unui status inflamator.“

Dr. Anca Hâncu, medic nutriŢionist

Inflamaţia pe termen lung poate duce la o serie de simptome şi poate afecta organismul în mai multe moduri.

Simptomele frecvente ale inflamaţiei cronice pot include:

• dureri în tot corpul,
• oboseală constantă şi insomnie,
• depresie, anxietate şi alte tulburări de dispoziţie,
• probleme gastrointestinale, cum ar fi constipaţie, diaree şi reflux gastroesofagian,
• creştere în greutate,
• infecţii frecvente.

Simptomele afecţiunilor inflamatorii comune

Simptomele pot varia în funcţie de afecţiunea care are o componentă inflamatorie.

Continuarea articolului, aici